Migranți

Migranții au luat cu asalt teritoriul spaniol din Africa

127
(reînnoit 14:21 18.05.2021)
Spania și-a trimis armata la frontieră după ce mii de migranți au forțat granița Spaniei cu Marocul pentru a intra în enclava Ceuta din Africa.

BRUXELLES, 18 mai – Sputnik. Spania se confruntă cu asaltul migranților africani și a trimis trupe în Ceuta pentru a patrula la granița cu Marocul. Decizia vine ca urmare a faptului că mii de migranți au forțat frontiera enclavei din nordul Africii.

Imagini video surprinse de televiziunea locală Faro TV arată vehicule blindate păzind plajele enclavei în timp ce zeci de migranți ies din apă și alte sute așteaptă pe partea marocană a zidului dintre granița Ceutei și a Marocului.

Soldații spanioli au fost desfășurați de-a lungul graniței alături de polițiști ca reacție la faptul că circa 6.000 de marocani, inclusiv 1.500 de minori, au trecut înot în Ceuta în ultimele două zile, potrivit anunțului făcut de ministrul de interne spaniol. O persoană și-a pierdut ieri viața în timp ce încerca să treacă înot frontiera.

Migranții adulți sunt transferați pe un stadion de fotbal local urmând a fi deportați înapoi în Maroc, în jur de 1.500 din aceștia fiind trimiși deja înapoi, iar minorii sunt procesați separat.

Ceuta, un teritoriu cu o populație de aproximativ 80.000 de locuitori, este o enclavă spaniolă situată în nordul Marocului, de cealaltă parte a Strâmtorii Gibraltar.

Enclavele spaniole Ceuta și Melila de pe coasta de nord a Marocului sunt de mult timp magneți pentru migranții africani care încearcă să ajungă în Europa.

Tot astăzi, până la 85 de migranți au escaladat gardurile ce demarchează granița cu Melila, aflată la aproximativ 300 de kilometri est de Ceuta, forțând intrarea în cealaltă enclavă spaniolă din Africa.

127
Tagurile:
Migranți
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

41
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

41
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...
Основатель WikiLeaks Джулиан Ассанж в полицейском автомобиле (11 апреля 2019). Лондон

Snowden și Zaharova, după moartea lui McAfee: “Assange ar putea fi următorul”

158
(reînnoit 18:42 24.06.2021)
Celebrul Edward Snowden intervine după moartea suspectă a lui John McAfee și prezice cine ar fi următoarea țintă! Maria Zaharova comentează afirmația

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. La scurt timp după anunțarea decesului lui John McAfee, Edward Snowden, celebrul specialist ex-NSA care a dezvăluit acțiunile ilegale a serviciilor secrete americane a comentat, anunțând posibila țintă a Sistemului ocult – Deep State.

”Europa nu ar trebui să-i extrădeze pe cei acuzați de infracțiuni non-violente către un sistem judiciar atât de nedrept (din SUA, n.n.) - și un sistem penitenciar atât de crud - încât inculpații nativi ar prefera să moară decât să devină supuși acestuia”, a scris Edward Snowden, aruncând ”nucleara”: ”Julian Assange ar putea fi următorul”.

În contextul actual, propunerea concretă a lui Snowden pentru statele europene, care primesc asemenea cereri de extrădare din parte SUA, este următoarea: ”Până la reformarea sistemului, un moratoriu ar fi necesar”.

​Reamintim că Julian Assange este jurnalistul australian care a dezvăluit, prin celebrele ”wikileaks”, documente și date despre acțiuni secrete din lumea întreagă, în primul rând ale liderilor americani -  de la nenorocirile de la Guantanamo la implicarea liderilor SUA în conflictele din Orient și în terorism, dar și despre mega afacerea deșeurilor toxice depozitate în Africa. Assange a primit numeroase premii pentru jurnalism, dar a devenit o țintă pentru autoritățile SUA, care îi aduc acuzații extrem de grave.

Edward Snowden
© REUTERS / Glenn Greenwald/Laura Poitras

Pentru eliberarea sa depun eforturi mai multe organizații de presă și ale societății civile.

Comentând mesajul lui Snowden, Maria Zaharova a scris: ”De acord cu Edward”.

”Assange a fost influențat, torturat și acum nu avem nicio idee despre ce îi fac”, scrie Marian Zaharova, completând – ”apoi, anglo-saxonii vor da o linie de comunicat de presă, spunând  „sufletul poetului nu putea suporta rușinea insultelor meschine” și atât”.

Occidentul știe să efectueze astfel de operațiuni, scrie Zaharova, subliniind că istoricul lor este plin de asemenea cazuri.

Postare

Să mai menționăm că John McAfee anunța, printr-un mesaj pe Twitter:  

”Am colectat dosare despre corupție în guverne. Pentru prima dată, numesc nume și specificități. Voi începe cu un agent corupt al CIA și doi oficiali din Bahamas. Vin astăzi. Dacă sunt arestat sau dispar, peste 31 de terrabiți de date incriminatoare vor fi eliberate presei”, a scris McAfee acum 2 ani.

158
Tagurile:
Edward Snowden, Julian Assange
Tematic
40 de organizații cer eliberarea lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks
Assange a câștigat războiul cu SUA: nu va fi extrădat
Julian Assange a fost propus la premiul Nobel pentru Pace

Загрузка...
Metalurgia

Oamenii de știință ruși creează un aliaj unic pentru transporturile aeriene și feroviare