Armata SUA

Britanicii: SUA se îndepărteze de la granițele Rusiei dacă „vor mai trăiască”

6914
(reînnoit 15:20 08.05.2021)
Britanicii l-au criticat dur pe președintele american Joe Biden pentru că a încercat să declanșeze un război „inutil” cu Rusia din cauza Ucrainei.

BUCUREȘTI, 8 mai - Sputnik. Cititorii ziarului britanic Daily Mail l-au criticat dur pe președintele american Joe Biden pentru că a încercat să declanșeze un război „inutil” cu Rusia  din cauza Ucrainei.

"Ultima dată când Joe și Barack Obama au fost la putere, nu i-au făcut nimic Rusiei. Și chiar mă îndoiesc că Joe va face ceva de data aceasta", a scris un cititor sub pesudonimul So tired of this (Atât de obosit de asta).

"Mergem rapid către un nou război inutil ... Ar fi înțelept să invităm Rusia în NATO pentru a evita un conflict", crede AAK123.

Alți utilizatori au cerut SUA să-și desfășoare activitatea și să nu mai înconjoare Rusia din toate părțile dacă vor să „trăiască puțin mai mult”.

„Statele Unite ale Americii au gura plină de necazuri ... Noi suntem Roma din epoca de dezintegrare“, - a spus dc co.

Au fost, de asemenea, cei care l-au chemat pe Biden să organizeze o dezbatere cu Putin fără a folosi căști și instrucțiuni.

"Putin știe să răspundă la întrebări ore întregi. Mă întreb dacă Biden o va face cel puțin două ore", a scris Tommy.

Utilizatorul Daveyboy17 consideră că Președintele SUA ar putea lansa o invazie de Alaska, pentru că el crede că „există încă ruși acolo.“

„Rușii l-au învins pe Napoleon și pe Hitler și nu mă îndoiesc că nu se pot descurca cu o grămadă de războinici gender fluizi, cu cosițe”, a spus Moonmad.

La mijlocul lunii aprilie, Statele Unite au impus noi sancțiuni anti-ruse și au expulzat zece diplomați ruși. Rusia a răspuns într-o manieră similară oglinzii la aceste acțiuni și a anunțat încetarea activităților fondurilor americane și a ONG-urilor controlate de Departamentul de Stat și alte agenții guvernamentale.

6914
Tagurile:
SUA, Rusia, Britanici
Aleksandar Vulin (File)

Serbia: „Vom rămâne neutri militar” - poziția Serbiei cu privire la NATO, neschimbată

95
Poziția Serbiei cu privire la NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

BUCUREŞTI, 24 iun – Sputnik. Alianța occidentală a bombardat fără milă ţara balcanică timp de 78 de zile consecutive, în 1999, campania lăsând în urmă peste 5.000 de civili morți, provocând, în acelaşi timp, o creștere gravă a numărului de boli oncologice și facilitând regiunii separatiste Kosovo declararea independenței față de Belgrad.

Poziția Serbiei față de NATO rămâne neschimbată, iar țara nu se va alătura alianței, a declarat ministrul sârb de Interne Aleksandar Vulin.

„Serbia sub conducerea președintelui Aleksandar Vucic a decis că va fi neutră din punct de vedere militar. Nicio suspiciune, indiferent de unde provine - din est sau din vest -, nu are nicio bază în realitate”, a spus Vulin, luând cuvântul joi la Conferința ruso-sârbă organizată de clubul de discuții Valdai de la Belgrad.

„Am adoptat o decizie parlamentară, o strategie națională de apărare și toate documentele necesare în care am precizat clar că Serbia nu va fi membră a NATO”, a explicat oficialul, subliniind că pentru aderarea la alianță ar fi necesar ca țara să schimbe complet întreaga structură a guvernului.

„Suntem pregătiți să oferim aproape totul pentru a asigura pacea și pentru libertate”, a subliniat oficialul.

De asemenea, Vulin a comentat cu privire la disputa în desfăşurare între alianța occidentală și Moscova, spunând că „Federația Rusă își exprimă poziția - iar această poziție este cât se poate de clară - că apropierea NATO de frontierele Rusiei este absolut inacceptabilă, problematică din punct de vedere al securității și inutilă”, a mai spus ministrul sârb de Interne, citat de Sputnik News.

Ministrul a amintit despre bombardamentele NATO din 1999 asupra Iugoslaviei, sugerând că „tot ceea ce se face împotriva noastră este, în cele din urmă, îndreptat către Rusia. Agresiunea NATO din 1999 împotriva Serbiei a fost începutul unui atac asupra Rusiei, iar Rusia a înțeles acest lucru”.

Numind Rusia drept un „aliat” al Serbiei, Vulin a mai spus că, în toți anii de cooperare dintre cele două țări, Belgradul nu a suferit niciodată presiuni din partea Rusiei cu privire la nicio chestiune. „Nu ni s-a spus niciodată: «faceți asta și asta, altfel veți simți puterea Rusiei».”

La rândul său, Evgheni Primakov, nepotul fostului ministru rus de Externe și prim-ministru Evgeni Primakov, și șeful Rossotrudnichestvo, o agenție guvernamentală însărcinată cu coordonarea cooperării internaționale, a subliniat că relațiile Rusiei cu Serbia sunt „foarte bune” sub aspect politic, „având în vedere situaţia complicată din Serbia, care este înconjurată de Uniunea Europeană și de țările membre NATO.”

Poziţia Serbiei faţă de NATO

La peste 20 de ani de la bombardamentele din 1999, sârbii rămân în general ostili față de NATO, un sondaj recent arătând că aproximativ 80% dintre locuitorii țării se opun cu fermitate aderării țării lor la alianţă și doar 5% fiind favorabili ideii, potrivit sursei citate. De asemenea, aproximativ 30 % și-au exprimat opoziția față de integrarea națiunilor balcanice în Uniunea Europeană.

Peste 5.000 de civili au murit în bombardamentele din 1999, care au durat 78 de zile și au vizat Serbia și Muntenegru, care atunci făceau parte din Republica Federală Iugoslavia. În timpul campaniei, NATO a efectuat 2.300 de atacuri și a lansat aproape 420.000 de rachete, bombe și alte proiectile, folosind inclusiv bombe cu dispersie și muniţii cu uraniu sărăcit. Utilizarea acestora din urmă a provocat o creștere letală a cancerelor în toată regiunea, pentru care oficialii occidentali au refuzat să accepte asumarea vreunei culpabilităţi.

În 2017, academicianul sârb Ljubisa Rakic a calculat că uraniul sărăcit aruncat atunci asupra Iugoslaviei ar fi fost suficient pentru a construi aproximativ 170 de bombe nucleare, similare celei pe care SUA a lansat-o asupra Hiroshimei în 1945.

De asemenea, bombardamentele au provocat pagube de până la 100 de miliarde de dolari, distrugând sau avariind peste 25.000 de clădiri de locuinţe, sute de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară, 14 aeroporturi, 19 spitale, 20 de centre de sănătate, 69 de școli, 18 grădinițe, 176 de monumente culturale și 38 de poduri. Printre ţinte a fost şi Radio-Televiziunea din Serbia. Ambasada Chinei la Belgrad a fost, de asemenea, lovită accidental, fiind ucişi trei cetățeni chinezi.

La începutul acestui an, Serbia a intentat primele procese împotriva NATO în numele victimelor bombardamentelor din 1999.

Patru dintre cele șase republici din fosta Iugoslavie au aderat la NATO din 2004, fiind diferite niveluri de presiune în acest sens din partea Occidentului și în ciuda opoziţiei populare din țări, precum Muntenegru și Macedonia de Nord.

95
Tagurile:
Serbia
Tematic
Simonyan: Rusia, dispusă să ajute Serbia în lupta cu liberalismul radical
Explozie la o fabrică de muniții din Serbia - locuitorii au fost evacuați (VIDEO)
Armata rusă va participa la exercițiile comune cu Rusia și Serbia

Загрузка...
Основатель WikiLeaks Джулиан Ассанж в полицейском автомобиле (11 апреля 2019). Лондон

Snowden și Zaharova, după moartea lui McAfee: “Assange ar putea fi următorul”

215
(reînnoit 18:42 24.06.2021)
Celebrul Edward Snowden intervine după moartea suspectă a lui John McAfee și prezice cine ar fi următoarea țintă! Maria Zaharova comentează afirmația

BUCUREȘTI, 24 iun – Sputnik. La scurt timp după anunțarea decesului lui John McAfee, Edward Snowden, celebrul specialist ex-NSA care a dezvăluit acțiunile ilegale a serviciilor secrete americane a comentat, anunțând posibila țintă a Sistemului ocult – Deep State.

”Europa nu ar trebui să-i extrădeze pe cei acuzați de infracțiuni non-violente către un sistem judiciar atât de nedrept (din SUA, n.n.) - și un sistem penitenciar atât de crud - încât inculpații nativi ar prefera să moară decât să devină supuși acestuia”, a scris Edward Snowden, aruncând ”nucleara”: ”Julian Assange ar putea fi următorul”.

În contextul actual, propunerea concretă a lui Snowden pentru statele europene, care primesc asemenea cereri de extrădare din parte SUA, este următoarea: ”Până la reformarea sistemului, un moratoriu ar fi necesar”.

​Reamintim că Julian Assange este jurnalistul australian care a dezvăluit, prin celebrele ”wikileaks”, documente și date despre acțiuni secrete din lumea întreagă, în primul rând ale liderilor americani -  de la nenorocirile de la Guantanamo la implicarea liderilor SUA în conflictele din Orient și în terorism, dar și despre mega afacerea deșeurilor toxice depozitate în Africa. Assange a primit numeroase premii pentru jurnalism, dar a devenit o țintă pentru autoritățile SUA, care îi aduc acuzații extrem de grave.

Edward Snowden
© REUTERS / Glenn Greenwald/Laura Poitras

Pentru eliberarea sa depun eforturi mai multe organizații de presă și ale societății civile.

Comentând mesajul lui Snowden, Maria Zaharova a scris: ”De acord cu Edward”.

”Assange a fost influențat, torturat și acum nu avem nicio idee despre ce îi fac”, scrie Marian Zaharova, completând – ”apoi, anglo-saxonii vor da o linie de comunicat de presă, spunând  „sufletul poetului nu putea suporta rușinea insultelor meschine” și atât”.

Occidentul știe să efectueze astfel de operațiuni, scrie Zaharova, subliniind că istoricul lor este plin de asemenea cazuri.

Postare

Să mai menționăm că John McAfee anunța, printr-un mesaj pe Twitter:  

”Am colectat dosare despre corupție în guverne. Pentru prima dată, numesc nume și specificități. Voi începe cu un agent corupt al CIA și doi oficiali din Bahamas. Vin astăzi. Dacă sunt arestat sau dispar, peste 31 de terrabiți de date incriminatoare vor fi eliberate presei”, a scris McAfee acum 2 ani.

215
Tagurile:
Edward Snowden, Julian Assange
Tematic
40 de organizații cer eliberarea lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks
Assange a câștigat războiul cu SUA: nu va fi extrădat
Julian Assange a fost propus la premiul Nobel pentru Pace

Загрузка...

Fanii suedezi celebrează victoria cu scorul 3:2 în meciul cu Polonia