Hungarian Foreign Minister Peter Szijjarto

Ungaria face acorduri pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor de vaccinare

107
Ungaria a încheiat acorduri cu Serbia și Muntenegru pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor de vaccinare anti-COVID, acest lucru fiind util pentru recunoașterea vaccinurilor din Rusia și China.

BRUXELLES, 30 apr – Sputnik. Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat că țara sa a încheiat acorduri cu Serbia și Muntenegru pentru recunoașterea reciprocă a certificatelor de vaccinare.

Astfel, posesorii certificatelor de vaccinare vor putea călători începând de astăzi între Ungaria şi aceste două ţări.

Cu aproape patru milioane de persoane imunizate, dintr-o populaţie de circa zece milioane, „Ungaria a făcut un nou pas către normalitate, prin acorduri cu anumite ţări pentru a permite călătoriile fără obligaţia izolării sau a testării”, a anunțat ministrul Peter Szijjarto pe Facebook.

În plus, potrivit oficialului maghiar, Ungaria poartă discuţii pentru acorduri similare cu Grecia şi Israel.

Și şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a anunțat că Ungaria va căuta să încheie astfel de acorduri cu orice ţară deschisă ideii de recunoaştere reciprocă a certificatelor de vaccinare.

Ungaria foloseşte vaccinuri anti-COVID-19 din Rusia şi China, folosite și în Serbia și Muntenegru.

În total, Ungaria primise în această săpămână circa 3,5 milioane de doze din vaccinurile Sputnik V şi Sinopharm şi circa 3,6 milioane de doze din vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca, acestea din urmă fiind achiziţionate prin mecanismul comun al UE.

Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a precizat în această săptămână că statele UE nu vor fi obligate să accepte pentru certificatul de vaccinare doar vaccinurile autorizate la nivel european, având libertatea să accepte şi alte vaccinuri anti-COVID-19 pe teritoriul lor.

107
Tagurile:
Vaccinare, Certificat, Ungaria
Tematic
Germania: tot ce se schimbă în mai – paşaport de vaccinare, mai mulţi bani pentru părinţi
Parlamentul European a votat pașaportul de vaccinare - va fi sau nu obligatoriu?
România crește viteza de vaccinare

Fostul negociator șef al UE pentru Brexit: ar trebui blocată pentru 5 ani imigraţia în UE

93
(reînnoit 21:07 11.05.2021)
Fostul negociator șef al UE pentru Brexit și potențial candidat la președinție în Franţa, Michel Barnier, a sugerat o „oprire” a imigrației în bloc timp de până la cinci ani, pentru a reconsidera acordul Schengen și a consolida granițele.

BUCUREŞTI, 11 mai – Sputnik. Barnier a sugerat, într-o emisiune la France 2, ideea unei opriri a imigrației în blocul UE timp de până la cinci ani.

„Cred că trebuie să ne luăm un timp de trei sau cinci ani pentru a suspenda imigrația”, a spus Barnier, îndemnând blocul să își consolideze frontierele externe și să revizuiască politicile de imigrație.

„Nu vorbesc despre studenți sau refugiați, pe care trebuie să îi tratăm cu umanitate și grijă, dar trebuie să analizăm toate procedurile, trebuie să discutăm cu privire la Schengen cu vecinii noștri, trebuie să aplicăm controale la frontiere, trebuie să fim mai riguroşi”, a declarat fostul negociator șef al UE pentru Brexit, citat de RT.

În starea sa actuală, sistemul european de imigrație nu funcționează eficient, a argumentat Barnier. El a recunoscut, de asemenea, că există „legături” între migrația în masă și „rețelele teroriste care se infiltrează în fluxurile de imigranţi”. Întrebat de gazda emisiunii dacă observaţiile sale reflectă o modificare a viziunilor politice moderate și centriste, Barnier a negat că este vreo schimbare în viziunile sale.

„Problemele privitoare la imigrație nu sunt moderate. Știu, ca politician, cum să privesc problemele așa cum sunt ele și aşa cum le experimentează francezii și să găsesc soluții”, a subliniat acesta.

UE s-a luptat în ultimii ani să facă față fluxului constant de imigranți ilegali traversând Mediterana în bărci, adesea în încercarea de pleca din zonele de război și de a scăpa de sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu.

Anul trecut, între ianuarie și noiembrie, aproximativ 114.000 de persoane au intrat ilegal în UE, potrivit statisticilor oficiale ale Comisiei Europene. Acest număr a fost cu doar 10% mai mic decât în aceeași perioadă din 2019, în ciuda faptului că pandemia de coronavirus la nivel mondial a afectat călătoriile internaționale.

Fluxul de migranți pare să se fi accelerat în ultimele săptămâni. Numai în weekend-ul trecut, aproximativ 2.100 de persoane au ajuns pe insula italiană Lampedusa, care multă vreme a constituit un „punct roşu” al migrației ilegale.

93
Tagurile:
Brexit, UE
Tematic
Parlamentul European a aprobat acordul comercial post-Brexit
Jersey: Pescarii francezi, în apele insulare - protest față de regulile post-Brexit
Efectul Brexit: se confiscă sandvișurile celor care trec din Marea Britanie în UE

Загрузка...

Titularizare 2021: lista posturilor, publicată de Ministerul Educației

52
(reînnoit 19:22 11.05.2021)
Profesorii care doresc să devină titulari în învățământul preuniversitar se pot înscrie, începând de astăzi, la examen. Ministerul Educației a publicat deja lista posturilor titularizabile, cu puțin timp înainte de debutul înscrierilor.

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Astăzi, 11 mai 2021, a început înscrierea la concursul național de titularizare 2021.

Ministerul Educației a publicat lista posturilor titularizabile cu mai puțin de 24 de ore înainte de startul înscrierilor. Practic, profesorii nu știau la ce să se aștepte ca număr de posturi în fiecare județ.

Totodată, la concurs au fost scoase și posturile disponibile pentru o perioadă determinată.

Titularizarea îi ajută pe profesori să obțină un contract pe perioadă nedeterminată în sistemul de învățământ. Condiția este ca aceștia să obțină cel puțin 7 atât la proba scrisă, cât și la inspecția la clasă în profilul postului.

În cazul în care doriți să deveniți suplinitor, trebuie să obțineți minim nota cinci.

Din pricina prelungirii stării de alertă cu încă 30 de zile se suspendă susținerea inspecțiilor speciale la clasă și a probelor practice pentru candidați la concursul național.

Cele mai puține posturi titularizabile sunt în Gorj – 15 -, iar cele mai multe în București - 574, Ilfov – 286 și Prahova - 194.

Lista posturilor pe perioadă determinată și pe perioadă nedeterminată poate fi accesată aici

În acest an, Ministerul Educației scoate la concurs, la nivel național, 4697 de posturi, cu 600 mai multe decât în 2020 i cu aproape 300 de posturi mai mult decât în 2019.

Precizăm că repartizarea candidaților pe posturile didactice de predare vacante publicate pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă, se realizează în ședințe publice sau on-line, organizate de către inspectoratele școlare.

52
Tagurile:
titularizarea, Profesori
Tematic
Titularizare 2021: educatoare, mesaj dur pentru Cîmpeanu
Cristache, analiză: va afecta și concursul de titularizare
Listă posturi titularizare 2021: situația în fiecare județ

Загрузка...
Военнослужащие армии США в провинции Кандагар, Афганистан

Americanii aruncă Rusiei o "bombă afganeză"?

265
După ce Joe Biden a anunțat, la mijlocul lunii aprilie, decizia de a amâna data retragerii complete a trupelor din Afganistan – de la 1 mai la 11 septembrie, sângele se varsă din ce în ce mai mult în această țară țară.

Editorial realizat de Piotr Akopov

Numai pe 8 mai, în urma exploziei din raionul Dasht-e-Barchi din Kabul au decedat aproape șaizeci de oameni, în principal școlărițe cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Ce se întâmplă? Cineva nu vrea să-și retragă trupele sau, dimpotrivă, cineva îi îndeamnă pe americani, îi forțează să plece? Și ce se va întâmpla după ce vor pleca aceștia din urmă?

Pentru Rusia, aceasta nu este o întrebare lipsită de importanță: în ciuda prăbușirii URSS-ului, ea mai are încă, de fapt, o frontieră comună cu Afganistan. Tadjikistanul, care înglobează în sine cea mai mare parte a fostei frontiere sovietice cu Afganistan, face parte din CSTO – adică este aliatul nostru militar (al Rusiei - nota redacției). Uzbekistanul și Turkmenistanul, care au graniță comună cu Afganistan, sunt, de asemenea, incluse în zona intereselor noastre naționale (rusești - nota redacției) și a responsabilității noastre (a rușilor - nota redacției). Dacă în Afganistan va izbucni un adevărat război civil, fumul conflagrațiilor sale va acoperi întreaga Asie Centrală și, în cel mai rău caz, flăcările se vor răspândi și spre ea, doar în Afganistan trăiesc aceleași popoare ca și în toate cele trei ex-republici sovietice menționate mai sus. În Rusia, există chiar presupuneri că retragerea trupelor americane nu reprezintă o înfrângere, ci o diversiune împotriva noastră: se spune că Washingtonul sustrage în acest fel atenția Kremlinului – spre est, unde totul va arde în timpul apropiat, iar rușii vor fi nevoiți să-și folosească toate forțele pentru a ʺstingeʺ coșmarul din Asia Centrală. Poate, în general, ar trebui să le cerem americanilor să rămână?

Astfel de pseudo-conspirații sunt ridicole: americanii nu au realizat nimic din ceea ce au vrut în Afganistan (este o altă chestiune că toate visele lor erau din start nerealiste sau absurde).

Au lichidat "Al-Qaida"* – ea avea regimente și divizii sau ea a fost și rămâne o organizație de rețea, care leagă diferite structuri și grupări în diferite părți ale lumii islamice? Da, sunt grupuri radicale, dar ocupația americană a Afganistanului a crescut doar ura față de Yankees în lumea islamică, adică a favorizat, în esență, sporirea influenței jihadiștilor.

Au învins Talibanul? Dar el va veni la putere la Kabul în viitorul apropiat – după plecarea americanilor: fie în mod pașnic, ca parte a guvernului de coaliție, fie în mod militar – atunci deja de unul singur.

Au vrut americanii să preseze, din Afganistan, Rusia și China (precum și Iranul), pentru a amenaja o platformă destinată prezenței permanente în regiunea cheie a Eurasiei? Au vrut, dar pentru acest lucru trebuiau să ʺrepareʺ cu adevărat Afganistanul și să-l ia sub controlul lor – nu s-a întâmplat nimic de acest gen. Americanii vor fi obligați nu doar să plece – în cel mai rău caz, vor fi nevoiți să ia cu ei și zeci de mii de afgani, care au lucrat pentru ei. Acei colaboratori, complici ai ocupanților – doar așa sunt numiți nu numai de talibani. Adică, pozițiile SUA în Afganistan vor fi nu, pur și simplu, subminate, ci distruse.

Dar SUA, după plecare, vor să se stabilească în țările vecine? Iată și The Wall Street Journal a infomat sâmbătă că Washingtonul "caută platforme regionale pentru a desfășura trupele și a exercita controlul asupra talibanilor după retragerea trupelor din Afganistan". Printre opțiunile luate în considerare se numără atât țările vecine, cât și țările mai îndepărtate, de exemplu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, se analizează posibilitatea de desfășurare a navelor Marinei SUA în Golful Persic.

Biden a promis deja că, dacă "Al-Qaida"* sau ISIS * vor reprezenta o amenințare pentru America sau pentru interesele acesteia în Afganistan, atunci SUA vor efectua atacuri aeriene. Dar americanii vor să aibă posibilitatea de a reacționa rapid, deoarece după 11 septembrie (și chiar se vorbește despre jumătatea lunii iulie) în Afganistan nu vor rămâne trupe americane sau străine – și ce vor face în cazul unui atac asupra ambasadei americane (în care vor să lase până la 1000 de persoane)? Să trimită ajutor din Pakistan? Este prea departe, dar și relațiile cu el se înrăutățesc pe zi ce trece, prin urmare "cea mai preferabilă opțiune pentru crearea bazelor militare ar fi Uzbekistanul și Tadjikistanul, care au o frontieră directă cu Afganistanul și, în caz de necesitate, ar asigura deplasarea rapidă a trupelor".

Совместные военные учения вооруженных сил Грузии и США Достойный партнёр
© Sputnik / Александр Имедашвили, STF

Dar există o problemă – Rusia și China pot împiedica realizarea planurilor americane, notează The Wall Street Journal. Desigur, așa și este: nimeni nu le va permite americanilor să se consolideze în Asia Centrală. După 11 septembrie 2001, Rusia a permis Statelor Unite să stabilească baze în Kârgâzstan și Uzbekistan, dar atunci și Rusia era slabă, și relațiile cu Statele Unite nu se aflau într-o stare de confruntare activă. Acum nu se mai poate discuta despre niciun fel de consolidare, inclusiv temporară, a americanilor în Asia Centrală: după 20 de ani de ocupație a Afganistanului, ei vor trebui să părăsească complet regiunea. Va răspunde pentru securitatea acesteia Organizația pentru Cooperare de la Shanghai (OSC), creată de Rusia și China, care include acum nu numai toate republicile din Asia Centrală, ci și India și Pakistan, iar în curând și Iranul va deveni membru cu drepturi depline.

Adică, Afganistanul va fi complet înconjurat de state-membre ale OSC, în timp ce el însuși are doar statut de observator. Kabulul nu a fost admis în OSC din motive complet obiective: o țară ocupată și lipsită de suveranitate deplină nu poate fi membru al alianței. Scopul OSC – menținerea păcii în Asia, în primul rând în Asia Centrală. OSC nu dispune deocamdată de trupe proprii de menținere a păcii, dar nici nu există nevoia de a trimite trupe în Afganistan, de a înlocui unii ocupanți cu alții.

Afganii se luptă între ei de mai bine de patruzeci de ani, iar de 28 de ani se luptă și cu trupe străine. Este necesar să se asigure condiții politice pentru un dialog complexiv intra-afgan și, dacă nu reconciliere, atunci cel puțin o coabitare armată, dar pașnică a diferitelor popoare, structuri politice, religioase, tribale și clanale. Fără interferențe externe, cu atât mai mult atlantice, dar cu participarea activă (și influența) tuturor vecinilor și a țărilor apropiate – Rusia, China, Pakistan, Iran și India.

Deși și Statele Unite ar putea și ar trebui să ia parte la reconcilierea afganilor între ei – numai că atitudinea față de susținătorii lor din Afganistan, după retragerea trupelor, se poate dovedi a fi un obstacol în calea oricărui dialog. Oricum ar fi, principala sarcină a responsabilității pentru Afganistan, după plecarea americanilor, va reveni OSC și, mai ales, celor trei participanți ai săi: Rusia, China și Pakistan (cu toată complexitatea relațiilor afgano-pakistaneze din cauza pashtunilor divizați de ʺlinia Durandʺ). Acest lucru este și în interesul lor, și în interesul poporului afgan. Cele mai complexe și mai variate contradicții interne din Afganistan nu reprezintă un motiv pentru a renunța la ea sau pentru a se proteja cu un zid militar de jur împrejur. Al doilea scenariu este pur și simplu imposibil, iar primul nu corespunde intereselor vecinilor săi și intereselor marilor superputeri asiatice, inclusiv ale Rusiei.

Афганистан. Талибы.
© AP Photo/ Ishtiaq Mahsud, File

Sarcina minimă a OSC – împiedicarea răspândirii problemei afgane în afara țării, până la nivelul când CSTO va fi nevoită să se ocupe de aceasta. Iar sarcina maximă – ʺîmpingereaʺ tuturor părților afgane către o reconciliere reală și construirea unui nou Afganistan federal. Un popor curajos, care a trecut prin atâta durere, trebuie, într-un final, să ducă o viață liniștită, independentă și pașnică în țara lui montană. Nu ca în Elveția, desigur, deși și cantoanele elvețiene, la fel, au luptat între ele, ultima dată chiar destul de recent după standardele istorice – la mijlocul secolului al XIX-lea.

Afganistanul nu va deveni Elveția – și toate încercările de a transfera normele occidentale pe pietrele sale au rănit doar țara – dar el are tot dreptul să se transforme dintr-un focar de tensiune pentru Asia Centrală într-un vecin pașnic pentru toți prietenii săi. Este necesar doar să-i ajutăm pe afgani să revină la o viață pașnică independentă – pentru ei înșiși și nu în numele intereselor geopolitice și al experimentelor strategilor străini.

* Organizație teroristă interzisă în Rusia.

265
Tagurile:
Rusia, Afganistan

Загрузка...