Jens Stoltenberg

Stoltenberg: UE și NATO - incapabile lupte singure cu Rusia

879
(reînnoit 17:41 24.03.2021)
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că UE și NATO sunt incapabile să lupte singure cu Rusia.

BUCUREȘTI, 24 mart - Sputnik. NATO este îngrijorată de „acțiunile agresive” ale Rusiei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

"Relațiile cu Rusia rămân dificile. <...> Rusia intensifică măsurile represive pe teritoriul său, un comportament agresiv în afara granițelor sale", a spus el după o întâlnire de două zile a Consiliului miniștrilor de externe din blocul militar.

De asemenea, potrivit acestuia, Moscova ar fi „destabilizat situația din țările vecine, inclusiv Ucraina, Georgia și Moldova”.

"Rusia continuă să-și construiască puterea militară de la Marea Baltică la Marea Neagră, în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, de la Mediterana la Arctica", a subliniat Stoltenberg.

Potrivit acestuia, în timpul ședințelor Consiliului, subiectul dezinformării și propagandei din partea Rusiei a fost ridicat în mod repetat.

Secretarul general al blocului a acuzat Kremlinul de „suprimarea disidenței politice”. În special, el a menționat situația cu Alexei Navalnîi

În același timp, Stoltenberg a cerut Uniunii Europene să își unească forțele cu alianța pentru a înfrunta Rusia.

"Ne confruntăm cu aceeași provocare și nici NATO, nici UE nu au toate instrumentele necesare pentru a răspunde, dar împreună ne putem completa reciproc", a spus el.

Ca răspuns, Ministerul rus de Externe l-a sfătuit pe Stoltenberg să se ocupe de problemele alianței, care necesită o intervenție urgentă.

Țările occidentale au declarat în repetate rânduri că privesc Rusia ca o amenințare. În special, doctrina de apărare a Marii Britanii până în 2030, publicată săptămâna trecută, afirmă că intenționează să contracareze toate pericolele ce vin din partea Moscovei

La începutul acestei luni, secretarul de stat american Anthony Blinken, în discursul său privind politica externă, a clasat Rusia printre țările ce reprezintă o amenințare SUA.

La rândul său, Kremlinul a subliniat în repetate rânduri că se străduiește să construiască relații bune cu toate statele, dar acest obiectiv nu poate fi atins de unul singur.

879
Tagurile:
Jens Stoltenberg
Tematic
Jens Stoltenberg: România - partener foarte important în interiorul NATO
Stoltenberg îndeamnă la consolidarea prezenței NATO în Marea Neagră
Stoltenberg: NATO s-a consolidat considerabil pe direcția estică
US State Department spokesman Ned Price

Washington, prima reacție după anunțul retragerii trupelor ruse tupeul continuă!

526
Departamentul de Stat a reacționat după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat încheierea exercițiilor militare din apropierea frontierei cu Ucraina și a ordonat ca, de azi, să înceapă retragerea trupelor în locurile de dislocare permanentă

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a anunţat că SUA va continua să ”monitorizeze îndeaproape situaţia de la graniţa ruso-ucraineană în strânsă coordonare cu oficialii ucraineni”.

Declarația survine la câteva ore după ce Moscova, prin ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat încheierea exercițiilor militare din apropierea frontierei cu Ucraina.

Serghei Șoigu a cerut Statului Major și a ordonat comandanților districtelor militare și forțelor aeropurtate “să purceadă din 23 aprilie la retragerea trupelor în locurile de dislocare permanentă, să efectueze o analiză detaliază și să facă e evaluare a verificărilor”.

”Am auzit anunţul făcut de Rusia privind începerea retragerii trupelor sale de la graniţa cu Ucraina, am auzit aceste cuvinte, acum ceea ce urmărim să vedem sunt faptele„, a declarat Ned Price, completând ”Ne vom asigura că Rusia îşi va respecta până la capăt angajamentul”.

Reamintim că oficiali SUA, NATO, UE și din Ucraina au făcut declarații exagerate privind prezența armatelor ruse și au declarat pericolul unui atac asupra Ucrainei.

Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Ridicolul a mers până acolo încât au fost ”dezvăluite” așa zise ”planuri” de invazie – cu scheme și strategii militare. De asemenea, s-au transmis informații false și scandaloase despre numărul trupelor ruse și despre intențiile Rusiei.

Toată această campanie ridicolă de falsuri, provocări și calomnii s-a făcut în absența probelor  - și în pofida asigurărilor și explicații Moscovei că este vorba de un exercițiu care se realizează periodic, nicidecum de o intenție ”agresivă”.

Pe de altă parte, inconștiența și reaua voință a celor care au promovat campania de informații false a contribuit atât la tensionarea artificială a relațiilor internaționale, dar și la panicarea populației din Europa, inducându-se ideea unui ”război” cu implicarea Rusiei.

Această atitudine a oficialilor occidentali și a propagandei NATO ar putea da de gândit autorităților din statele europene care se ocupă cu stoparea răspândirii informațiilor false, mai ales când efectele sunt grave asupra stării de spirit a populației, greu încercată de pandemie.

Reamintim că, începând cu 2014, medii politice, militare și presa aservită acestora au transmis minciuni despre ”divizii de tancuri rusești care străbat zona Donbass”, despre faptul că ajutoarele umanitare ar fi, de fapt, ”armament” – dar mai ales că în Donbass luptă armata rusă și că cele 14.000 de victime sunt ”ucraineni căzuți în luptă cu trupele Moscovei”.

În realitate, TOATE acestea s-au dovedit a fi minciuni grosolane, la fel ca multe alte ”alarme” lansate din Ucraina sau de SUA și NATO.

Un fapt este însă adevărat – că în Donbass au murit mulți oameni, mulți ucraineni, dar care au fost uciși de regimul de la Kiev și încăpățânarea acestuia de a nu apela la o soluție pașnică, politică, așa cum Rusia a propus în repetate rânduri. Dar, lovitura de stat de la Kiev, susținută și chiar inițiată cu implicarea unor forțe occidentale, are pesemne alte scopuri, nu acela al rezolvărilor pașnice și al binelui cetățenilor ucraineni și de alte etnii. 

În privința acestor alte etnii – fie ruși, unguri sau români - naționalismul extremist instalat la Kiev și susținut de Occident și-a dovedit relele intenții și practici inclusiv prin supunerea la un regim de asimilare forțată prin restricțiile impuse în Învățământ, dar și prin alte metode radicale reclamate de organizațiile civice.

Dar, desigur, asta NU vede Occidentul – și nici SUA nu e gata să ”monitorizeze îndeaproape situaţia”, în ciuda tuturor evidențelor.

Pe de altă parte, din ce în ce mai mulți cetățeni din UE și SUA văd cum sunt mințiți de guvernele lor în privința situației din Donbass și Ucraina – iar de aici și multe din reacțiile de neîncredere în proprii lor conducători, dispuși să finanțeze lovituri de stat și campanii de provocare și defăimare a altor state – dar nu reușesc să rezolve crizele din propriile lor țări.

526
Tagurile:
militari, Trupe, Ucraina, SUA, Rusia

Загрузка...
Militarii americani în Siria

Pentagonul suspectează Rusia de atacuri cu “energie direcționată”

861
Pentagonul a informat congresmanii americani despre suspiciunile de atacuri ale Rusiei cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate” împotriva militarilor americani.

BUCUREȘTI, 22 apr – Sputnik. Pentagonul a informat congresmanii despre existența unor date obținute de servicii care vizează presupuse atacuri cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate” (fără utilizarea munițiilor) împotriva trupelor americane. Demnitarii consideră că cel mai probabil organizator al acestor atacuri ar fi Rusia, însă în urma investigației s-a constatat că unul din incidente a fost provocat de o intoxicație alimentară, informează Politico, cu trimitere la propriile surse.

Potrivit publicației, Pentagonul consideră Rusia potențial responsabilă de astfel de atacuri. Totodată, ei menționează că formal nu pot declara despre implicarea cuiva, pentru că simptomele unor astfel de atacuri se pot manifesta și din alte cauze. Publicația nu oferă niciun fel de argumente care ar susține o posibilă implicare a Rusiei.

Foști angajați în domeniul securității naționale au declarat ziarului că din anul trecut Pentagonul investighează astfel de incidente, inclusiv împotriva funcționarilor americani din toată lumea. Pe atunci Ministerul Apărării al SUA a informat două grupuri de congresmani despre ancheta în desfășurare.

Potrivit membrilor congresului, în raportul Pentagonului se susține că din cauza unor astfel de atacuri au avut de suferit trupele americane din Siria. În urma unuia din astfel de incidente în Siria, în toamna 2020, câțiva militar ar fi avut simptome similare cu infecțiile respiratorii virale acute.

Un alt fost angajat în domeniul securității naționale a declarat că în unul din cazurile, în care demnitarii americani suspectau că un infanterist marin din Siria a avut de suferit de pe urma unui atac cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate”, în urma anchetei desfășurate a Pentagonului s-a ajuns la concluzia că simptomele au fost provocate de o intoxicație alimentară.

Totodată, purtătorul de cuvânt al Pentagonului a declarat publicației că Ministerul Apărării nu dispune de informații legate de atacuri cu “energie direcționată” împotriva trupelor SUA în Siria.

Potrivit surselor Politico, investigația Pentagonului s-a transformat într-o discuție pe scară largă cu participarea Consiliului de Securitate, CIA, Departamentul de Stat și aparatul directorului serviciului național al SUA. Membrilor congresului, care au acces la informații secrete, au anunțat că “probabil Rusia” și-a ales drept țintă americanii din Siria pentru efectuarea unor atacuri cu utilizarea tehnologiei “energiei direcționate”.

Congresmanii au declarat că în opinia Pentagonului, atacurilor cu “energie direcționată” sunt asemănătoare cu cele aplicate împotriva americanilor în Cuba în anii 2016 și 2017. Pe atunci s-a speculat că diplomații ar putea fi supuși unor efecte sonore neidentificate, în urma cărora unii din aceștia au simțit efecte de lungă durată asupra sănătății.

Senatorul din comisia pentru forțele armate, James Inhofe, a declarat publicației că investigația Pentagonului va fi pusă în discuție. “Știu că vom avea niște dezbateri, un briefing pe acest subiect, informal, care va fi unul confidențial. Iată de ce trebuie să așteptăm și vom vedea”, a spus senator.

În presa din SUA apar periodic acuzații în adresa Rusiei de organizarea unor “atacuri acustice”, pe care MAE al Rusiei le-a calificat drept “un absurd total și niște insinuări bizare”.

861
Tagurile:
Pentagon, Siria
Tematic
Pentagonul a dat aprecieri impactului ”Nord Stream - 2” asupra relațiilor cu Germania
Ex-consilier al șefului Pentagonului: SUA nu vor ajuta Kievul într-un conflict cu Rusia
Pentagonul infirmă faptul că nave de război se îndreaptă spre coasta de sud a Rusiei

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis - anunț: când scăpăm de carantina de noapte

0
Președintele României a declarat că dorința sa este să se renunțe cât mai curând la starea de alertă, dar că, în ceea ce privește carantina pe timp de noapte, impusă încă din luna noiembrie a lui 2020, nu poate da un pronostic.

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Președintele României, Klaus Iohannis, a ieșit, astăzi, 23 aprilie 2021 și a făcut câteva declarații de presă de interes major pentru toți românii.

Șeful statului a atins două subiecte sensibile la care toți românii doresc să afle un răspuns ferm cât mai curând. Este vorba despre problema stării de alertă și despre carantina pe timp de noapte.

Klaus Iohannis a explicat, cu referire la renunțarea la starea de alertă și la carantina pe timp de noapte că lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine și că, pe măsură ce pandemia se reduce, gradual se vor relaxa măsurile care au fost necesare pentru a controla răspândirea acestui virus.

”Comitetul Naţional evaluează permanent, împreună cu INSP fac propuneri şi veţi vedea că uşor, uşor se atenuează câte o măsură, până când în final ieşim din pandemie şi ne reluăm viaţa normală”, a precizat Klaus Iohannis.

Referitor la renunțarea la starea de alertă, Klaus Iohannis a declarat că, în măsura în care se reduce pandemia şi se reduce numărul de îmbolnăviri, la un moment dat, la o analiză serioasă, se va renunţa la prelungirea stării de alertă.

”Eu personal îmi doresc cât mai repede să ajungem în această etapă”, a punctat Iohannis.
0
Tagurile:
carantină, Klaus Iohannis

Загрузка...