Aceste manevre, plănuite să continue până pe 29 martie, urmează să adune laolaltă peste 2.400 de soldați, 18 nave de război și 10 avioane din Turcia, Statele Unite, Olanda, Grecia, Polonia, Spania și Bulgaria sub conducerea României, relatează agenția română de presă Agerpres, citată de Sputnik France.
Potrivit agenției, obiectivul este verificarea şi consolidarea nivelului de interoperabilitate și cooperare între forțele navale românești și celelalte țări membre ale NATO.
Exercițiile au loc în contextul în care Rusia condamnă activitățile fără precedent ale Alianței, care au devenit frecvente în ultimii ani în apropierea granițelor sale occidentale. NATO, la rândul ei, susţine că dorește „să stopeze agresivitatea Rusiei”, trimițând nave de recunoaștere, avioane și drone în regiunea Mării Negre.
Astfel, pe 17 martie, fregata spaniolă Mendez Nunez a intrat în Marea Neagră după ce NATO și-a consolidat deja prezența în sector timp de câteva săptămâni, manifestându-și sprijinul pentru Ucraina și Georgia. Pe 25 februarie, avioanele de vânătoare spaniol și grecesc Tajo și Evropi au intrat în zonă.
La începutul lunii februarie, două distrugătoare americane, USS Donald Cook și USS Porter, părăsiseră apele Mării Negre, unde participaseră la alte manevre militare.
Purtătorul de cuvânt al diplomației ruse a denunțat atunci dorința NATO de a „găsi un inamic”, chiar dacă aceasta înseamnă o amenințare la adresa „păcii și stabilității” în regiune. Şi Moscova organizase acolo exerciții militare.
Convenția de la Montreux, semnată în 1936, limitează șederea navelor de război la 21 de zile în Marea Neagră, pentru puterile non-riverane. De asemenea, limitează tonajul navelor angajate.
Acest acord internațional multilateral permite Turciei, a cărei poziție în NATO este, de asemenea, slăbită, să își închidă strâmtorile pentru navele de război în caz de conflict sau amenințare iminentă.
BUCUREŞTI, 10 apr – Sputnik. Pentagonul, care se declară îngrijorat de „comportamentul Rusiei în estul Ucrainei”, își trimite avioanele să zboare în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre pentru a monitoriza activitatea navală și toate mișcările trupelor din Crimeea.
Un avion american de recunoaștere RC-135 a fost interceptat sâmbătă, 10 aprilie, lângă granița rusă peste Pacific.
„Un avion de luptă MiG-31 din forțele de Apărare aeriană din regiunea militară de est a fost trimis pentru a identifica ținta și pentru a preveni violarea frontierei ruse”, a anunţat Ministerul rus al Apărării, potrivit Sputnik.
De îndată ce avionul străin s-a întors, echipajul MiG s-a întors la bază.
Activitatea în spațiul aerian din apropierea granițelor ruse continuă să se intensifice, sporind cu 40% în 2020 față de 2019.
În total, în 2020, trupele radio-tehnice ale forțelor aerospațiale ruse au localizat și escortat peste două milioane de ținte aeriene.
RC-135 a fost interceptat peste Pacific în contextul tensiunilor intensificate dintre Washington și Moscova din cauza situației din estul Ucrainei.
Pentagonul a calificat ca îngrijorător „comportamentul Rusiei în estul Ucrainei”.
La începutul acestei săptămâni, Washington a descris mișcarea trupelor rusești în Crimeea și la granița de est a Ucrainei drept o „mişcare agresivă”. Statele Unite au cerut Rusiei să dea explicaţii și s-au declarat pregătite de comunicare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia își mută trupele în jurul teritoriului său după cum consideră potrivit. Potrivit acestuia, acest lucru nu amenință pe nimeni și nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni.
BUCUREŞTI, 10 apr – Sputnik. La începutul zilei, Casa Albă a declarat, în cererea sa inițială legată de buget pentru cheltuieli discreționare, că Biden a cerut Congresului să ofere Departamentului Apărării un buget de 715 miliarde de dolari prin care, printre alte probleme de securitate globală, să descurajeze Rusia și China.
„Casa Albă a anunțat prețul rusofobiei și sinofobiei. Ruperea relațiilor cu Rusia și China va costa contribuabilii americani 715 miliarde de dolari în plus. Aceasta în contextul datoriei guvernamentale a SUA, care a crescut la 26,9 trilioane de dolari în septembrie 2020”, a postat pe Facebook Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, citată de Sputnik News.Propunerea preşedintelui SUA a venit la mai puțin de o lună după ce serviciul de informații american a publicat un raport în care se susține că președintele rus Vladimir Putin ar fi autorizat „operațiunile de influență” de la Kremlin pentru a-l submina pe candidatul democratic de atunci, Joe Biden, în timpul alegerilor din 2020 și a exacerba diviziunile politice din SUA.
Kremlinul a calificat raportul drept „absolut neîntemeiat”, exprimând convingerea că acesta este un pretext pentru introducerea de noi restricții. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a adăugat că Rusia nu a intervenit în vot și nu are nimic de-a face cu campaniile împotriva candidaților. El a menționat că politica de sancțiuni a Washingtonului ar putea deteriora și mai mult relațiile bilaterale.
Sputnik vă invită să vizualizați imagini video de la protestele care au loc astăzi în București, Piața Victoriei, Piața Universității, împotriva restricțiilor impuse de autoritățile române pentru a diminua răspândirea infecției de coronavirus, dar și împotriva vaccinării obligatorii.