Dmitri Kozak

Kozak se află la Berlin, la întâlnirea consilierilor politici ai „formatului Normand”

153
Șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a sosit într-o vizită de lucru la Berlin, pentru a participa la negocieri în formatul normand.

Întrevederea consilierilor politici în cadrul „formatului normand” în problema ucraineană va avea loc la Berlin, unde a sosit șeful adjunct al administrației președintelui Rusiei, Dmitri Kozak, transmite RIA Novosti, cu referire la ambasada rusă de la Berlin.

“Șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse, Dmitri Kozak, a sosit cu o vizită de lucru la Berlin, pentru a participa la reuniunea consilierilor politici din formatul normand”, a declarat misiunea diplomatică.

În cadrul primului din ultimii trei ani summit al țărilor din formatul normand, care a avut loc la Paris, pe 9 decembrie 2019, părțile au emis un comunicat comun și au convenit asupra unei întâlniri la Berlin peste patru luni, pentru a continua activitatea asupra reglementării situației din estul Ucrainei. În comunicat se sublinia că acordurile de la Minsk rămân în continuare o bază pentru activitatea în formatul normand, fiind prevăzută retragerea reciprocă a trupelor până la sfârșitul lui martie 2020 în trei localități din Donbas. De asemenea, liderii au cerut asigurarea până la sfârșitul anului un regim de încetare a focului în estul Ucrainei.

Intrarea în Ucraina
© Sputnik / Александр Мазуркевич

Ultima reuniune a consilierilor politici în formatul normand a avut loc pe 11 septembrie 2020, la Berlin. Kozak, care a reprezentat Rusiei, a declarat presei că părțile au făcut un schimb de opinii în toate subiectele legate de reglementarea problemei din Donbas nu există progrese, iar problema desfășurării summitului “formatului normand” nu a fost pusă în discuție.

În aprilie 2014, Kiev a lansat o operațiune împotriva autoproclamatelor republici de la Lugansk și Donețk, care și-au proclamat independența după lovitura de stat din Ucraina din februarie a aceluiași an.

Problema reglementării a fost pusă în discuție inclusiv în cadrul întrevederii la Minsk a grupului de contact, care a adoptat trei documente în legătură cu deescaladarea, însă schimbul de focuri la nivel local continuă.

153
Tagurile:
Rusia, Ucraina, Berlin, Dmitri Kozak
Tematic
Germania extinde și înăsprește restricțiile COVID până la sfârșitul lunii ianuarie
Marea Britanie și Germania se încurcă în vaccinul Pfizer
Tinere forţate să se prostitueze în Germania, bătute și amenințate cu moartea
Presa germană: Cine ar putea deveni viitorul cancelar
Lockdown în Franța

Franţa: un „lockdown foarte dur”, luat în considerare de guvernul francez

538
Executivul ia în considerare posibilitatea introducerii unei „carantine foarte dure” pentru a opri răspândirea Covid-19, fiind insuficientă măsura interdicţiei ieşirii din case după ora 18:00. Un purtător de cuvânt a spus că presiunea asupra spitalelor crește.

BUCUREŞTI, 27 ian – Sputnik. Măsura interdicţiei ieşirii din case după ora 18:00 nu a avut efectele dorite pentru a opri epidemia, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al guvernului Gabriel Attal. Pentru a opri răspândirea coronavirusului, executivul are în vedere „diferite scenarii”, potrivit Sputnik France

Este luat în considerare în special scenariul unor măsuri şi mai dure de carantină, a declarat Gabriel Attal după şedinţa Consiliului de Miniștri.

Pe de altă parte, reînnoirea măsurilor actuale, cu interdicţia ieşirii din case după ora 18:00, este considerată „puțin probabilă”. Autoritățile sunt îngrijorate mai ales de prezența noilor mutaţii ale virusului pe teritoriul francez, care „se răspândesc într-un ritm semnificativ”, a subliniat purtătorul de cuvânt al guvernului.

Emmanuel Macron a solicitat „analize suplimentare” pentru a se lua o decizie privind aceste scenarii.

De asemenea, Gabriel Attal a analizat evoluţia epidemiei, spunând că s-a ajuns la un „platou înalt” și că incidența bolii crește. Purtătorul de cuvânt a adăugat că presiunea asupra spitalelor crește. El a mai spus că criza sanitară și consecințele ei au cauzat „oboseală în rândul multor francezi”, în special „în rândul îngrijitorilor noștri”.

Pe 23 ianuarie, Ministrul Sănătății menționase deja perspectiva unui al treilea lockdown, explicând, pentru Parisian, că este necesar pentru ca „interdicţia [ieşirii din case] să funcționeze” pentru a economisi timp.

538
Tagurile:
Franța
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Proteste anti-lockdown în Olanda: Ciocniri, incendieri și arestări - VIDEO
Românii din Franţa: un nou lockdown? - atitudinea francezilor
Olanda: Pagube în urma protestului anti-lockdown

Загрузка...

Dezvăluirea unui studiu: noi simptome ale Covid-19

106
(reînnoit 16:56 27.01.2021)
Un studiu realizat în aprilie 2020 într-un spital universitar din Madrid, prezentat pe 26 ianuarie, indică noi simptome la unii pacienți infectaţi cu coronavirus, aceasta fiind „o descoperire care poate ajuta în diagnostic”, potrivit unuia dintre autori.

BUCUREŞTI, 27 ian – Sputnik. În cadrul studiului, au fost monitorizaţi 666 de pacienți cu vârsta medie de 56 de ani internaţi, între 10 și 25 aprilie 2020, la Spitalul Universitar La Paz din Madrid. Studiul, prezentat pe 26 ianuarie și publicat în revista științifică British Journal of Dermatology, a dezvăluit noi simptome care ar putea fi legate de Covid-19.

Departamentul de dermatologie al CHU a anunțat că peste 25% dintre pacienți au prezentat simptome precum modificări ale mucoasei bucale, cum ar fi papilita linguală tranzitorie, ulcerele orale, o senzație de arsură și umflarea limbii.

De asemenea, dermatologii au constatat modificări ale pielii pe palmele mâinilor și pe arcada plantară la aproape 40% dintre pacienți. Aceste simptome au fost, în mare parte, decojirea pielii, pete roșiatice sau maronii și o senzație de arsură numită eritrodisestezie.

În total, aproape jumătate dintre pacienții monitorizaţi au prezentat simptome pe piele sau pe mucoasa bucală.

„Este o descoperire care poate ajuta în diagnostic. Acestea sunt simptome foarte caracteristice”, a comentat pentru El Pais dermatologul Almudena Nuno Gonzalez, autor al studiului.
106
Tagurile:
Simptome, COVID-19
Tematic
Premierul Rusiei a anunțat despre lansarea celui de-al treilea vaccin rusesc anti-COVID-19
Rusia înregistrează o scădere a noilor cazuri zilnice de COVID-19
Ce este IVERMECTINA și care este povestea medicamentului minune anti-COVID

Загрузка...
Refugiat sirian

Raport: Diviziunea profundă dintre bogați și săraci, la fel de mortală ca virusul

0
(reînnoit 20:51 27.01.2021)
După cum arată un raport recent al Oxfam, criza s-a încheiat pentru bogaţi, însă miliarde de oameni vor fi în sărăcie cel puțin un deceniu. Pandemia de Covid-19 crește inegalitatea economică în aproape toate țările simultan.

BUCUREŞTI, 27 ian – Sputnik. Raportul, numit „Virusul inegalității”, a fost publicat în ziua de deschidere a Forumului Economic Mondial de la Davos, care se desfășoară în mediul virtual anul acesta.

Raportul arată că cele mai bogate 1.000 de persoane de pe planetă și-au recuperat în doar nouă luni pierderile cauzate de coronavirus, însă „ar putea dura mai mult de un deceniu până când cei mai săraci din lume să se recupereze în urma impactului economic al pandemiei”.

„Sistemul economic denaturat permite unei elite super-bogate să adune bogăție în mijlocul celei mai grave recesiuni de la Marea Depresiune, în timp ce miliarde de oameni fac eforturi să supravieţuiască”, se spune în raport.

Creșterea inegalității înseamnă că ar putea dura cel puțin de 14 ori mai mult pentru ca persoanele care trăiesc în sărăcie să revină la starea dinainte de pandemie decât a fost nevoie pentru ca averea primilor 1.000 de miliardari să fie recuperată, arată Oxfam în raportul citat de RT. Bogăția totală a miliardarilor a atins 11,95 de trilioane de dolari în decembrie 2020, ceea ce este echivalentul cheltuielilor totale de recuperare din criza Covid-19 ale guvernelor G20.

Potrivit raportului, în cazul celor mai bogați oameni din lume averea le-a crescut cu jumătate de trilion de dolari de la începutul pandemiei. În același timp, pandemia a condus la cea mai gravă criză a locurilor de muncă din ultimii 90 de ani, sute de milioane de oameni fiind acum subocupați sau rămaşi fără muncă.

„Suntem martorii celei mai mari creșteri a inegalității de când au început să se înregistreze cifrele în acest sens. Diviziunea profundă dintre bogați și săraci se dovedește a fi la fel de mortală ca virusul”, a declarat Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International.
0
Tagurile:
Sărăcie
Tematic
FMI știe cum va salva lumea: riscăm o sărăcie mai mare
ONU: Peste un miliard de oameni pot ajunge în sărăcie extremă
Două milioane de familii riscă sărăcia în Marea Britanie
Un număr covârșitor de români consideră că a crescut sărăcia

Загрузка...