BUCUREȘTI, 12 ian – Sputnik. Dacă în timpul mandatului său Donald Trump s-a remarcat prin neînceperea unor conflicte ”calde”, pe final, originalul președinte a amplificat tensiunile cu China și, în această noapte, a dat o decizie care vizează Cuba.

Astfel, cu numai nouă zile înainte de finalul mandatului, administrația Trump a reintrodus Cuba pe lista neagră statelor care susţin terorismul.

”Sprijinul continuu al Cubei pentru terorism în emisfera occidentală trebuie oprit. Astăzi, Statele Unite întorc Cuba pe lista sponsorilor de stat ai terorismului pentru a trage la răspundere regimul Castro pentru comportamentul său malign”, scrie Mike Pompeo pe Twitter.

Într-un comunicat, Pompeo spune că prin această măsură ”vom trage din nou la răspundere guvernul Cubei şi vom transmite un mesaj clar: regimul Castro trebuie să pună capăt sprijinului său pentru terorismul internaţional şi subversiunii justiţiei americane”.

© AP Photo / Alex Brandon

Administrația Trump, provocare pentru China pe final de mandat

Astfel, statul caraibean completează lista neagră a SUA cu ”sponsorii terorismului”, alături de Iran, Coreea de Nord şi Siria.

Reamintim că atentatorii de la 11 septembrie erau în majoritate saudiți, iar Osama bin Laden era membru al uneia dintre cele mai bogate familii saudite. De asemenea, africanii Boko Haram comit cele mai atroce masacre. Nici saudiții, nici africanii nu apar pe lista SUA.

De fapt, până și Nelson Mandela, simbolul luptei mondiale contra rasismului și Apartheidului a fost considerat „terorist” în SUA mult timp.

Să precizăm că fostul preşedinte Barack Obama a retras Cuba de pe respectiva listă în 2015, când s-a înregistrat o apropiere între Washington şi Havana.

Înainte de revoluția condusă de comuniștii lui Fidel Castro și Che Guevara, Cuba fusese transformată într-un refugiu al mafiei americane, al traficului de droguri și prostituției – totul sub control SUA.

BRUXELLES, 21 ian - Sputnik. Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a decis să se afilieze la familia politică europeană a conservatorilor și reformatorilor, unul din președinții partidului, George Simion, fiind în discuții la Bruxelles pentru a realiza această mișcare politică.

„Este important să fim prezenți si aici, să se audă și vocea românilor, pentru că sunt teme cruciale unde europarlamentarii romani au fost absenți, de exemplu pachetul de mobilitate care încurcă transportatorii români”, a declarat co-președintele AUR pe această temă.

Din grupul ECR în Parlamentul European face parte un singur europarlamentar român, Cristian Terheș, care însă a intrat în PE pe listele PSD.

Cum însă AUR nu are europarlamentari, singura posibilitate de afiliere este, mai întâi, în Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, unde se află, de exemplu înscris și Partidul Alternativa Dreaptă din România, dar și Partidul Șor din Republica Moldova.

© Sputnik / Алексей Витвицкий

Europarlamentare 2019: Victoria zdrobitoare a conservatorilor din Polonia

Dacă Partidul ECR are o gamă largă de partide, inclusiv din afara Europei, Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European numără 62 de europarlamentari din 15 state membre și a fost înființat în 2009, orientarea politică a acestuia fiind de centru-dreapta. Din acest grup au făcut parte conservatorii britanici până la Brexit, iar din România au fost la un moment dat membri Monica Macovei și Laurențiu Rebega, pe când erau europarlamentari,

Dar opțiunea pentru ECR din partea AUR este o mișcare de compromis pentru a evita grupul naționaliștilor intitulat Identitate și Democrație. În Grupul ECR și în partidul european corespondent se găsesc și partid de orientare naționalistă, cum ar fi PiS, partidul aflat la putere în Polonia sau VOX din Spania, dar și partide care nu au nici o legătură cu naționalismul, ci sunt progresiste. Așa se explică de ce Monica Macovei a putut fi membră a acestui grup.

De altfel, și denumirea acestui grup e contradictorie, el intitulându-se al conservatorilor și reformiștilor, doi termeni care sunt antinomici.