Donald Trump

Vot în Congresul SUA pentru ca Donald Trump fie suspendat pe final de mandat

316
Un congresman american a declarat astăzi că articolul pentru demiterea şi punerea sub acuzare a preşedintelui republican Donald Trump va fi votat miercuri în Camera Reprezentanților din SUA.

BRUXELLES, 11 ian - Sputnik. Preşedintele Comitetului pentru regulamente din Camera Reprezentanţilor din SUA a afirmat astăzi că articolul pentru impeachment-ul preşedintelui Donald Trump va fi supus miercuri la vot în plenul acestei camere, el afirmând că procedura va trece la vot.

Congresmanul democrat Jim McGovern este cel care a făcut aceste afirmații, el arătând la CNN că ''este important să acţionăm şi este important să acţionăm într-o manieră foarte serioasă şi deliberativă''.

McGovern a adăugat că ar dori ca republicanii să aducă obiecţii faţă de această cerere de impeachment printr-o rezoluţie în care să-i ceară vicepreşedintelui Mike Pence să-l înlăture pe Trump prin invocarea articolului 25 din Constituţia SUA. Dar utilizarea acestui articol din Constituție ar fi și mai umilitoare pentru Trump pentru că el prevede înlăturarea președintelui pentru că este considerat ''inapt''  de a-și îndeplini atribuţiile.

Democraţii îl acuză pe preşedintele republican, care-şi încheie mandatul miercurea viitoare, că este responsabil pentru incidentele din 6 ianuarie, ei susţinând că prin declaraţiile sale el şi-ar fi încurajat simpatizanţii să pătrundă în clădirea Capitoliului.

316
Tagurile:
Trump
Tematic
Trump după blocarea pe Twitter: „Nu vom fi reduşi la tăcere!”
Administrația Trump, provocare pentru China pe final de mandat
Analist de top: ”Trump are soarta lui Dragnea”
Policier à Saint-Etienne-du-Rouvray

Ipoteză incendiară: ”Franța se îndreaptă spre violența extremă va ghilotina UE!”

30
Una dintre cele mai interesante reacții după alegerile din Franța, care dau tonul unui adevărat cutremur în Uniunea Europeană

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. Două aspecte sunt confirmate și după alegerile din Franța: lipsa totală de credibilitate a liderilor actuali din țările UE – și faptul că Franța a rămas țara care dă tonul schimbării în Europa, acum aceasta referindu-se la absenteism.

În fapt, avem nu o schimbare – ci un adevărat seism; iar rezultatul schimbării s-ar putea referi nu numai la temporarii conducători, ci chiar la o modificare sistemică.  

Unul dintre cei mai bine pregătiți oameni politici români, avocatul Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, titrează dur într-un comentariu legat de alegerile din Hexagon: ”Franța a ridicat GHILOTINELE împotriva UE! Să ne rugăm la Dumnezeu!”.  

Pavelescu consideră că absenteismul la alegerile regionale din Franța, de aproape 70%, înseamnă ”falimentul democrației”, remarcând că Adunarea Națională a Marinei le Pen, ”cu tot efortul globaliștilor de demonizare și izolare” a ieșit pe locul doi, în timp ce partidul lui Macron a obținut 11%, adică 3,5% din voturile francezilor.

Deci, da, președintele considerat unul dintre pilonii menținerii UE în forma actuală a primit de la poporul său doar voturi… în marja de eroare! Despre asta vorbim acum! 

Mai mult, Pavelescu atrage atenția că dacă asemenea situații se întâlnesc și la alții, cum ar fi  România, asta ”nu are relevanță”, deoarece ”la noi mecanismele de supunere sunt cu mult mai puternice, iar tradiția și mentalitatea sunt altele, ale supraviețuirii în istorie”.

În schimb Franța, ”din contră, are cea mai cumplită memorie din lume, a ghilotinei!”.

De aceea, ”teama cea mai mare” a politicianului intelectual  este că ”Franța se îndreaptă spre violență extremă și nicio forță politică n-o poate evita”.

”Scrisorile militarilor, care previzionau în urmă cu două-trei luni războiul civil și lovitura militară de stat, reflectă această realitate terifiantă”, spune Aurelian Pavelescu.

Și, atenție la un alt aspect esențial: ”Încercarea lui Macron și Merkel de a impune globalismul în Europa prin trecerea de la epoca supremației germane la tandemul franco-german, pentru a-i face și pe francezi părtași la roadele globalismului, a eșuat”.

În acest context, Pavelescu pune o întrebare temerară: ”Ce altă opțiune ar mai avea Franța? Niciuna”. Adică ”Franța se îndreaptă spre violență extremă”?! Pavelescu așa crede…

”Dacă SUA a reușit să gestioneze teribilul 6 ianuarie, când Capitoliul a fost ocupat de mulțime (cu consecințe nebănuite în viitor), în Franța sunt șanse mici să se oprească acolo”, conchide Pavelescu, încheind cu un alt recurs la memoria Revoluției Franceze – ”Iar până la Bruxelles se ajunge în două ore”.

Un comentariu în tonuri grave – dar pe care dacă dorești să îl combați te vei trezi priponit de aceeași întrebare: ”Ce altă opțiune ar mai avea Franța?”. Și vei continua: dar Europa unor alți ”Macroni”?

30
Tagurile:
Violențe, UE, Franța

Загрузка...

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei

48
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
În dimineața de 22 iunie 1941, Germania fascistă și aliații ei au atacat URSS. Au început lupte la frontierele de vest ale Uniunii Sovietice.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Conducerea română a ordonat trupelor traversarea Prutului în apropiere de Cuconeștii Vechi, Sculeni, Leușeni, Cioara și în direcția Cahul, precum și traversarea Nistrului, în preajma localității Cartal.

Trupele germano-române au pierdut în luptele de la graniță în vara anului 41 peste 8000 de persoane.

Ofensiva în Basarabia era efectuată de armata a 11-a germană, armata a 3-a și a 4-a românească care însumau 600 de mii de persoane. Acestora li se opunea armata sovietic 9 și 18.

Trupele germano-române nu au reușit să treacă granița pe segmentul basarabean până în 29 iunie.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

Pe 8 iunie, lângă satul Dolna, divizia moldovenească 95 de puști a înfrânt regimentele 67 Infanterie și 63 Artilerie ale Armatei Române. Peste două zile, inamicul a fost lovit în satul Lăpușna, fiind încetinită avansarea diviziei 72 germane la stația Bâcovăț.

Doar pe 26 iulie trupele sovietice au părăsit în totalitate RSS Moldovenească, după o lună de lupte.

48
  • 22 iunie
    © Sputnik / Vadim Rusu

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie


Загрузка...