BUCUREȘTI, 3 dec – Sputnik. Accesul pe teritoriul Republicii Croația este permis cetățenilor străini care sosesc din zone/state cu risc epidemiologic ridicat, inclusiv România, cu condiția prezentării unui test molecular (PCR) cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 ore anterior intrării pe teritoriul croat sau a efectuării unui test molecular (PCR) după intrarea în Republica Croaţia, cu obligația de a intra în autoizolare până la primirea unui rezultat negativ. Noile măsuri sunt în vigoare până la data de 15 decembrie 2020.
Anunțul a fost făcut de Ministerul Afacerilor Externe român.
Lista unităților în care pot fi efectuate testele moleculare (PCR) pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 la intrarea în Republica Croația poate fi consultată la pagina de internet: https://www.koronavirus.hr/svi-testni-centri-u-republici-hrvatskoj/763. Costul pentru efectuarea unui test variază între 70 și 200 euro și va fi suportat de către solicitant.
Lista zonelor/statelor cu risc epidemiologic ridicat poate fi consultată la următoarea adresă: https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/situation-updates/weekly-maps-coordinated-restriction-free-movement.
De la aplicarea acestor măsuri sunt exceptate mai multe categorii de persoane.
Este vorba despre angajaţii care prestează servicii esenţiale, inclusiv angajaţii în domeniul sanitar, lucrătorii transfrontalieri şi sezonieri, elevii, studenţii şi stagiarii transfrontalieri, cu obligația ca durata șederii pe teritoriul Republicii Croația sau în afara teritoriului croat să nu depășească 12 ore, personalul navigant şi transportatorii, diplomaţii, personalul organizaţiilor internaţionale şi persoanele invitate de organizaţii internaţionale, personalul militar, ofiţerii de poliţie, personalul protecţiei civile şi personalul umanitar, persoanele care călătoresc pentru motive esenţiale legate de familie sau afaceri, inclusiv jurnaliștii, persoanele aflate în tranzit, cu condiția ca durata tranzitului să nu depășească 12 ore, precum și pacienții transportați pentru motive de sănătate urgente sau esențiale.
De asemenea, informații suplimentare privind categoriile de persoane exceptate de la noile măsuri adoptate de autoritățile croate se regăsesc pe pagina de internet a Ministerului croat de Interne https://mup.gov.hr/uzg-covid/286210.
Ministerul Afacerilor Externe subliniază că cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență au la dispoziție telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Croația: +38598414341. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51907, http://zagreb.mae.ro și http://www.mae.ro/ și informarea temeinică anterior deplasărilor în Republica Croația.
Criza de sănătate provocată de coronavirus riscă să creeze o „generație pierdută”, întrucât milioane de copii nu mai au acces normal la educație. Și ei vor trebui să „plătească datoria pandemiei”, scrie revista germană Spiegel.
Într-adevăr, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iunie, pierderea veniturilor generației actuale de școlari se va ridica la 10 000 de miliarde de dolari dacă școlile lumii nu se redeschid rapid.
În Germania, instituțiile de învățământ au fost închise de luni de zile, iar în unele țări mai puțin dezvoltate nu s-au deschis de un an. În consecință, tinerii își pierd posibilitatea de a scăpa de sărăcie și de a-și putea modela viața, regretă mass-media citată.
Astfel, conform datelor UNESCO publicate în august anul trecut, 24 de milioane de copii nu se vor întoarce niciodată la școală, deoarece au devenit esențiali pentru familiile lor în lupta zilnică pentru supraviețuire. „Majoritatea studenților cu risc, 5,9 milioane, trăiesc în Asia de Sud și de Vest; 5,3 milioane se află în Africa subsahariană ", se spune în raport.
Pe lângă crearea unor dificultăți economice, acest decalaj global în educație aprofundează decalajul deja existent între clasele privilegiate și cei care nu își pot permite o educație mai bună, menționează Spiegel.
Mai rău, experții consideră nemulțumirea crescândă ca o cauză potențială a viitoarelor conflicte, creșterea migrației și creșterea extremismului, subliniază sursa geramnă.
Katrin Kuntz, redactor la departamentul internațional al ziarului, a vorbit cu experți în educație despre consecințele închiderii școlilor. Potrivit acesteia, este încă posibil să se evite sosirea unei generații pierdute.
„Pentru a face acest lucru, guvernele trebuie să aleagă să investească în cei mai tineri. Și nu ar trebui să piardă deloc timpul".
Fondul Monetar Internațional este, de asemenea, îngrijorat de criza economică cauzată de pandemie.
„Estimăm că până la sfârșitul anului 2022, venitul cumulat pe cap de locuitor va fi cu 13% mai mic decât proiecțiile dinaintea crizei în economiile avansate, comparativ cu 18% pentru țările cu venituri mici și 22% pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din lume, cu excepția Chinei”, a menționat într-o postare de blog, din 24 februarie, Kristalina Georgieva, director general al FMI.
Confruntată cu această situație gravă, Save the Children, o organizație caritabilă din Londra, a apelat la donatori la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajuta guvernele să trimită copiii din țările sărace înapoi la școli. Conform calculelor ONG-ului, pentru a proteja viitorul celor mai marginalizați este nevoie de puțin peste 50 de miliarde USD, sau 370 USD (aproximativ 300 EUR) per elev.
Exercițiile NATO Poseidon 21 au loc fără participarea Bulgariei, a anunțat Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Nvale.
"Partenerul bulgar de data asta are o problemă legată de pandemia de COVID - 19 și din cauza aceasta a declinat participarea la acest exercițiu multinațional", a spus el pentru Radio România Actualități.
În ceea ce privește echipajul navei „Viceamiral Constantin Bășescu, Panait a spus că toți membrii săi au fost vaccinați împotriva Covid-19 și au fost supuși unei proceduri de carantină timp de două săptămâni. Toți au fost testate înainte de îmbarcare.
Manevrele Poseidon 21 Atlantic Alliance au început sâmbătă (27 februarie) în portul Constanța. Inițial urmau să aibă loc cu participarea a șapte membri NATO: România, Statele Unite, Franța, Turcia, Grecia, Spania și Bulgaria.
Scenariul de exerciții include acțiuni comune împotriva amenințărilor submarine bazate pe proceduri operaționale NATO pentru cercetarea hidrografică, identificarea și eliminarea minelor maritime și a dispozitivelor explozive improvizate, precum și acțiuni împotriva avioanelor inamice, navelor de suprafață și submarinelor.
Participanții la aceste manevre, care vor dura până pe 6 martie, vor practica, de asemenea, tractarea unei nave avariate, realimentarea pe mare și acordarea primului ajutor.
La manevrele NATO din Marea Neagră participă peste 600 de militari români și străini, care vor utiliza 11 nave militare, nouă aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică și un robot subacvatic telecomandat.
Comandamentul Flotei din Constanța conduce activitățile de instruire planificate pe mare, pe uscat și în aer, în care sunt integrate forțe și mijloace din Franța , Grecia , România , Spania , Statele Unite ale Americii și Turcia.
„Poseidon21 are un grad de complexitate ridicat și urmărește utilizarea optimă a capabilităților NATO pentru consolidarea capacității de reacţie rapidă a Alianţei, în contextul schimbărilor continue ale mediului de securitate regional”, notează Marina Română.
Toate secvențele exercițiului „Poseidon 21” sunt planificate în acord cu măsurile dispuse de către autoritățile naționale din #România și din statele participante pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2.
BUCUREȘTI, 28 feb – Sputnik. Cât să rabde un om care a pus tot sufletul în cea făcut? – îmi răspunde Codrin Ștefănescu șa întrebarea mea, dacă nu a fost cam dur în mesajul către Diaspora.
”Dur?! Acum două zile am fost la omul care suferă pentru că a vrut binele țării și zace în pușcărie pentru asta! Și acum aud insultele cu care oamenii ăștia îi ”mulțumeau” – cum să fiu altfel?”, spune Codrin.
Dragoș Dumitriu: Nu-ți e teamă că te vor pune acum lângă Nicu Bădălău și alți ”dușmani” ai Diasporei?
Codrin Ștefănescu: ”Nu sunt dușmanul Diasporei, am mii de prieteni, oameni realizați în străinătate, care fac mândrie și comunităților de acolo, și României. Nu sunt prieten cu oamenii răi, frustrați, care se răzbună pe alții pentru propriile lor nerealizări! Care sunt manipulați ca ultimii proști! Nici lor nu le sunt dușman, dar să-și vadă lungul nasului! Din cauza unora ca ei am ajuns să suportăm dictatura nulităților!”
Dragoș Dumitriu: Am impresia că ne adâncim chiar în această dictatură…
Codrin Ștefănescu: Da – și cred că nu merităm asta! Dacă și-ar fi deschis ochii în loc de telefoanele cu luminițe, poate vedeau pe cine aduc la putere! Repet, ei, diasporezii și ceilalți susținători radicali ai ”reziștilor” merită ce au votat! Noi, ceilalți, suferim din cauza orbirii și manipulării lor.
Dragoș Dumitriu: Stilul acesta… de a arunca în față asemenea aspecte, crezi că va rezolva ceva?
Codrin Ștefănescu: M-am săturat! Liviu le-a vorbit totdeauna frumos, iar ei l-au înjurat și au cerut pușcărie! Eu, Pleșoianu, Șerban Nicolae și alți câțiva am încercat să-i trezim, să le explicăm că avem o țară, hai să nu ne batem de joc de ea și de noi! Ei… nimic! Nah, acum au ce au votat, dar din păcate avem și noi! Faliment și trădare! Deci nu e vreo strategie nouă, ci pur și simplu sunt sătul, revoltat, iau foc! Ăsta sunt eu!
Am legat acest scurt dialog după ce am citit o postare cu totul specială a lui Codrin Ștefănescu, pe care o redau integral:
”Dragi diasporezi, ați stat la cozi imense ca să-i votați pe reziștii voștri! Ați urlat, ne-ați înjurat, ați aprins luminițele telefoanelor la mitinguri minuțios dirijate de păpușarii din spate! Ați susținut toate aberațiile, minciunile și mizeriile promovate de un sistem putred și profund anti-românesc! V-au manipulat, folosit și utilizat ca să pună mâna pe putere! Toți copiii foștilor torționari, securiști și comuniști au ajuns azi miniștri, secretari de stat, parlamentari! Iar acum își bat joc de voi in fiecare zi! Cu mult cinism, cu multă răutate! Poate voi meritați ceea ce ați votat! Însă nu merităm noi, ceilalți!”.
Consider că nu e nevoie de alte comentarii.