Noua hartă Covid-19: Ţările europene plasate în zona roşie

198
(reînnoit 15:30 16.10.2020)
Pe noua hartă reflectând zonele cu restricții de călătorie în Uniunea Europeană în contextul pandemiei de Covid-19 sunt în prezent 17 țări plasate în zona roşie, a anunțat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor.

BUCUREŞTI, 16 oct – Sputnik. 17 țări europene, printre care Franța, Belgia, Spania, Regatul Unit, dar şi România, sunt plasate în zona roşie pe noua hartă reflectând restricțiile de călătorie, adoptate în contextul pandemiei de coronavirus. Harta a fost publicată joi, 15 octombrie, de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Alte cinci țări, Italia, Cipru, Estonia, Lituania și Letonia, apar în portocaliu și doar trei țări europene rămân în prezent în zona verde: Norvegia, Finlanda și Grecia.

Noua hartă Covid-19: Ţările europene plasate în zona roşie
Noua hartă Covid-19: Ţările europene plasate în zona roşie

Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Islanda sunt prezentate în gri, deoarece UE nu are suficiente informații cu privire la testele efectuate de aceste state.

Călătorii care provin dintr-o zonă roșie, portocalie sau gri sunt supuşi unor măsuri restrictive, cum ar fi carantina.

O hartă în patru culori

Pe 13 octombrie, statele membre ale UE au adoptat o abordare coordonată a restricțiilor privind libera circulație ca răspuns la pandemie. Aceasta se bazează pe o clasificare a regiunilor în patru culori: roşu, portocaliu, gri şi verde, în funcție de situația epidemiologică locală. Harta va fi actualizată în fiecare joi de ECDC.

Conform recomandărilor, o regiune trebuie să acumuleze mai puțin de 25 de cazuri noi de infectări cu coronavirus la 100.000 de locuitori pe parcursul a 14 zile și un număr de teste pozitive de mai puțin de 4% pentru a fi clasificate la culoarea verde. Dacă o zonă are până în 50 de cazuri noi de infectare cu Covid-19 la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile și o rată a testelor pozitive de peste 4%, aceasta va fi clasificată în portocaliu.

La culoarea roșie sunt trecute regiunile care raportează peste 50 de cazuri noi de Covid-19 la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, iar testele pozitive reprezintă mai mult de 4% din numărul de persoane testate.

Elveția nu va apărea pe hartă, deoarece UE și această țară nu au încheiat un acord de cooperare în domeniul sănătății publice.

198
Tagurile:
Hartă, COVID-19
Tematic
Șocant! Măsurile în București se relaxează în plin avânt al Covid 19
Nou studiu: Cât timp se păstrează imunitatea la Covid-19
Mai puține locuri în spitale pentru alte afecțiuni decât COVID-19
Coronavirus

O nouă mutație a coronavirusului, descoperită în Europa

219
(reînnoit 20:25 19.10.2020)
O nouă mutație a coronavirusului a fost înregistrată în Norvegia săptămâna trecută, potrivit unui medic din oraşul Trondheim, citat de postul de televiziune TV2. Medicul a fost confirmat de Institutul Norvegian de Sănătate Publică.

BUCUREŞTI, 19 oct – Sputnik. Medicii norvegieni au identificat o nouă mutaţie a coronavirusului, niciodată raportată până acum, în orașul Trondheim, potrivit canalului de televiziune local TV2.

„Nu știm de unde provine acest virus. Până în prezent nu au existat cazuri similare în Norvegia. După ce a fost efectuată o căutare în bazele internaționale, această mutaţie nu a fost descoperită acolo”, a explicat medicul șef al comunei Tove Rostad.

Potrivit acestuia, concluzia a fost că virusul a dezvoltat o nouă mutaţie. Medicii au descoperit mai târziu că infecția este mai rapidă în cazul acestei noi tulpini. De asemenea, este mai contagioasă.

În plus, Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI), unde medicii au trimis probe, a confirmat într-o declarație, luni, 19 octombrie, că ipoteza privind mutaţia virusului este valabilă, potrivit Sputnik France. Institutul a spus că cercetătorii au descoperit mai multe subgrupuri noi ale virusului mutant, dintre care unul are legătură cu o explozie de infectări înregistrate într-un club de noapte.

Infecții în oraș

Aproape o mie de oameni din Trondheim au fost plasaţi în carantină săptămâna trecută, majoritatea acestora fiind anterior la clubul de noapte local Little London. Autoritățile spun că situația din oraș este sub control, potrivit TV2.

De la începutul epidemiei, în Norvegia peste 16.000 de persoane au fost infectate cu coronavirus, iar 278 au murit.

219
Tagurile:
Europa, COVID-19
Tematic
Coronavirus în România, 19 octombrie: recordul zilei
Cum diferențiem gripa de coronavirus - explicația unui medic
Un nou focar de coronavirus la PSG!

Загрузка...
Boeing 777

Europa va fi constrânsă la un dialog respectuos cu Rusia

186
(reînnoit 19:52 19.10.2020)
De ce Rusia s-a retras din consultările trilaterale în cazul MH17 și de ce Olanda încearcă să blocheze examinarea dosarului tragediei Boeingului.

MOSCOVA, 19 oct – Sputnik, Vladimir Kornilov. Europa a făcut destul de mult zgomot în legătură cu decizia Federației Ruse de a se retrage din consultările trilaterale cu Olanda și Australia în privința circumstanțelor prăbușirii cursei MH17. Totodată, caracterul acestui zgomot și fake-urile care îl însoțesc, ieșit pe gura unor demnitari de rang înalt, confirmă falsitatea intențiilor declarate ale Occidentului în ceea ce privește stabilirea adevăratelor cauze ale tragediei.

Cât face formularea declarației oficiale a ministrului Afacerilor Externe al Olandei, Stef Blok: “Astăzi Federația Rusă și-a anunțat decizia unilaterală de a înceta discuțiile despre propria responsabilitate pentru distrugerea cursei MH17”. Iată cum! Se pare că undeva au fost purtate discuții “despre responsabilitatea Rusiei”, iar noi nici nu bănuiam.

Primele consultări cu privire la consecințele tragediei Boeingului din Malaysia, prăbușit în iulie 2014, au avut loc la începutul anului trecut. Partea rusă a menționat din start: “Subiectul central va fi nu “responsabilitatea juridică a Rusiei pentru catastrofă”, ci întregul complex de chestiuni, legate de incident, care au o importanță principială pentru determinare adevăratelor cauze ”. Totodată, Moscova a subliniat că una din problemele cheie, care urmează să fie examinate, este responsabilitatea Ucrainei, care nu și-a închis spațiul aerian în zona acțiunilor militare.

Desigur, Blok cunoaște foarte bine acest lucru, însă conștient recurge la o denaturare a adevărului, exact ca și cum o face și în fragmentul în care spune că refuzul Rusiei de a purta consultări infructuoase “este deosebit de dureros pentru rudele victimelor”.

Multe din persoanele occidentale, care s-au apucat să condamne Moscova pentru această decizie, încearcă să speculeze pe tema celor decedați. Așa, ambasadorul SUA în Olanda, Pete Hoekstra, a declarat că retragerea Rusiei din consultări reprezintă “o nouă lovitură dată rudelor victimelor și dorinței lor de a obține dreptate”.

Nu e de mirare că reacția unor olandezi, care apreciază aceste știri în forma pe care o oferă persoanele oficiale, este mult mai dur. Spre exemplu, unul din cititorii lui Blok a adresat sfaturi furioase în privința Rusiei: “Expulzați imediat toți rușii din Olanda, închideți ambasada, încetați comerțul extern cu Rusia, nu mai cumpărați gaz rusesc. Expediați flota noastră în Crimeea”.

Practic, niciun commentator nu oferă publicului olandez o explicație clară a motivelor pentru acest pas al Moscovei. MAE al Rusiei a explicat că va continua cu plăcere consultările (în care, apropo, a pus mari speranțe), dacă olandezii nu ar fi ales o altă cale – depunerea unei plângeri împotriva Rusiei al Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Declarația MAE spune: “Astfel de acțiuni ostile ale Țărilor de Jos face inutilă orice continuare a consultărilor trilaterale și participarea noastră la ele. Responsabilitatea pentru eșuarea consultărilor trilaterale, în acest fel, aparține în totalitate oficialităților de la Haaga”. Iată acest moment neplăcut presa din Occident încearcă să nu-l evidențieze sau chiar îl evită. Exact așa cum prin depunerea plângerii la CEDO, în ciuda tuturor „lacrimilor de crocodil” pentru victime, a dăunat anume rudelor acestora.

Problema este că la CEDO au fost depuse în mai multe rânduri plângeri din partea acestora. Primele astfel de plângeri au fost examinate în anul 2016, iar apoi au fost completate cu noi plângeri. Adică, cazul MH17 era în plină desfășurare. Iată că pe 10 iulie a acestui an, guvernul Olandei nu a găsit nimic mai bun decât să depună o plângere interstatală în instanță (care, de regulă, examinează dosarele personale), afirmând cu ipocrizie că aceasta a fost depusă în susținerea dosarelor aflate în examinare.

E o minciună sfruntată a părții olandeze. E greu să ne imaginăm că Haaga, capitala globală juridică, nu știu că la depunerea unei plângeri interstatale la CEDO, toate cazurile individuale, examinate cu această ocazie, sunt suspendate până la încheierea disputei între state. Acest lucru este formulat foarte clar în punctul 45 al Declarației de la Copenhaga cu privire la reforma Convenției Europene pentru Drepturile Omului, adoptate în unanimitate în 2018 de către statele membre ale Consiliului Europei.

Adică, Haaga, se ascunde în spatele victimelor MH17, iar în același timp blochează pentru câțiva ani pronunțarea deciziei de către instanță în aceste cazuri (iar examinarea dosarelor interstatale la CEDO poate dura foarte mult). Desigur, presa olandeză nu va scrie nimic despre acest lucru.

De asemenea, nu trebuie să uităm că plângerea Olandei la CEDO crează un potențial conflicte de interese cu alte instituții de drept – Curtea Internațională de Justiție a ONU, unde este examinat cazul Ucrainei împotriva Rusiei, în care figurează la fel responsabilitatea pentru MH17.

Iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2014 și-a exprimat opinia că dosarele interstatale, examinate la CEDO, nu trebuie să atenteze la jurisdicția altor instanțe internaționale. Adică, guvernul Olandei nu doar blochează examinarea dosarelor individuale, ci și crează conflicte de interese între diverse instituții, fapt care crează probleme pentru acest dosar.

Aici apare o întrebare legitimă: de ce Haaga are nevoie de torpilarea în același timp a proceselor de la CEDI și a consultărilor cu Rusia, prin depunerea unei plângeri scandaloase anume acum? Presa olandeză, care face speculații pe seama deciziei Moscovei, nu adresează întrebări prim-ministrului Mark Rutte în această problemă. Acesta doar a spus că “a ales cel mai optim moment”, însă a refuzat să precizeze de ce consideră așa.

Răspunsul este unul evident. Inițial guvernul olandez răspundea că așteaptă încheierea investigației grupului international și transmiterea plângerii în instanța de judecată. Iată că în martie a acestui an procesul a demarat pe teritoriul aeroportului Schiphall, cu zgomot, pompe, în fața camerelor tuturor televiziunilor ale lumii. A devenit clar: ceva nu a mers bine pentru organizatorii acestui proces.

Maria Zaharova
© Sputnik / Владимир Астапкович

În primul rând, cei patru “acuzați” nu au nicio tangență cu distrugerea MH17 (odată cu evoluția procesului, acest lucru devine tot mai evident). În al doilea rând, o tentative similar de a asocia procesului un ofițer al serviciilor rusești (prin urmare, a statului rus) a eșuat. Amintiți-vă cum în primăvara anului 2018 toate instituțiile de presă internaționale, cu participarea compromisei structuri antirusești Bellincgat, trâmbițau: iată veriga care lipsea din lanțul ce duce spre Kremlin! Au și indicat un nume, un oarecare Oleg Ivannikov. Din anumite motive, când la prima ședință a judecătoriei din Haaga în cazul MH17, procurorii au declarat că Ivannikov nu figurează în calitate de suspect și nu are nicio tangență cu dosarul, acest fapt a fost ignorat în totalitate de aceeași presă. Pentru falsurile lansate, desigur, nimeni nu și-a cerut scuze.

Pe măsura apropierea unei noi comemorări a datei distrugerii Boeingului, rudele victimelor au înțeles că dosarul se compromite. Fapt despre care au indicat direct într-o scrisoare adresată ambasadorului american, Pete Hoekstra. Aceștia au îndemnat SUA să prezinte instanței imaginile realizate din satelit, despre care a vorbit în 2014 John Kerry. Din câte vă puteți da seama, nu au fost prezentate niciun fel de imagini. În schimb, Hoekstra își exprimă grija față de rudele victimelor și acuză Rusia.

Înțelegând că în proces nu vor avea sorți de izbândă, iar Haaga nu poate prezenta publicului nimic la cei șase ani de la distrugerea MH17, ea a recurs la acest pas provocator al plângerii la CEDO. Exclusiv în ajunul comemorării, pentru a distrage atenția de la întrebările incomode în acest caz și pentru a transfera atenția asupra unei noi plângeri, respectiv, la o nouă tărăgănare a procesului.

Cum ar fi trebuit să procedeze Rusia, care într-adevăr spera să înceapă un dialog cu Olanda, fie și în cadrul unui grup informal? Despre ce dialog poate fi vorba dacă cealaltă parte deja a decis totul?

Aici ne aducem aminte de declarațiile recente ale lui Serghei Lavrov: „Acei oameni, care răspund de politica externă în Occident, nu înțeleg necesitatea unui dialog în baza unui respect reciproc”. Am putea spune că decizia Rusiei de a se retrage din consultările legate de MH17 reprezintă un prim pas în realizarea în practică a cuvintelor ministrului rus. Primul, dar nu cel din urmă. Calea Rusiei spre constrângerea europenilor la un dialog respectuos a început și va fi una lungă.

186
Tagurile:
Rusia, Olanda, Boeing-777, MH17
Tematic
Pilotul implicat probabil în prăbuşirea avionului malaezian MH17 s-a sinucis
Dovezi imbatabile: avionul MH17 a fost doborât cu o rachetă ucraineană
Au ieșit la iveală noi documente în cazul prăbușirii MH17
RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei
Serviciile speciale ale SUA: auziți o nouă gafă a lui Biden - să știți, Putin este de vină
Concluziile privind MH17 demonstrează caracterul părtinitor al anchetei

Загрузка...
FC Steaua București

FCSB învinge Clinceni, dar se discută despre revenirea lui Reghecampf

0
(reînnoit 12:10 20.10.2020)
Fostul antrenor al echipei FCSB, Laurenţiu Reghecampf s-a despărţit de Al-Wasl în acest weekend şi în acest moment este liber de contract. Deşi s-a vorbit intens în ultimele zile despre revenirea sa în România, antrenorul ar avea oferte de la alte echipe din Orient.

CHIȘINĂU, 20 oct – Sputnik. Chiar și așa, Toni Petrea a declarat aseară că ar accepta să fie din nou secundul lui Reghecampf. ”Am fost cu el foarte mult timp. Da, de ce nu? Se poate întâmpla orice. Dacă va avea nevoie de mine, cu mare plăcere. Înseamnă foarte mult pentru mine. În cea mai mare parte din cariera mea am fost alături de el”, a declarat antrenorul lui FCSB, Toni Petrea, după victoria cu Academica Clinceni.

Managerul general de la FCSB, Mihai Stoica, a spus că nu se pune problema ca Laurențiu Reghecampf să revină la club, după demisia de la Al Wasl. ”Nu a existat nicio discuție. Avem antrenor și nu se pune problema să-l schimbăm”, a declarat Mihai Stoica.

FCSB s-a impus contra celor de la Academica Clinceni, în deplasare, scor 2-0, iar formația lui Toni Petrea se clasează pe locul secund în Liga 1, cu 15 puncte în 7 meciuri. Golurile au fost marcate de Man și Moruțan în ultimele 5 minute.

La gazde, moldoveanul Eugen Cebotaru a jucat tot meciul, iar Alexandru Boiciuc a intrat în teren din minutul 71. De asemenea, atacantul român Raul Rusescu a revenit în Liga 1 și a jucat chiar împotriva echipei sale de suflet. ”Partidă bună, am luat două goluri mult prea ușor, puteam obține mai mult. Avem o echipă bună, care are potențial, putem obține mai mult, am încredere”, a spus Raul Rusescu.

Antrenorul echipei Academica, Ilie Poenaru, a acuzat arbitrajul după înfrângerea cu FCSB. ”E un sentiment de frustrare, echitabil era un meci egal. Diferența s-a făcut la acea intervenție a lui Iulian Cristea. Altfel era dacă era eliminat, dar domnul Cojocaru nu știa ce să facă. El este depășit total. În loc să fie ei în 10 oameni, s-a terminat 2-0. Nu am dus foarte bine contraatacul, nici nu suntem foarte omogeni, au apărut jucători noi”, a declarat Ilie Poenaru.

0
Tagurile:
FCSB
Tematic
Ultrași FCSB și Dinamo, bătaie cu trupele speciale la Metrou
Meciul de fotbal FCSB - Slovan Liberec este în pericol!
Lovitură grea pentru FCSB înaintea meciului cu Slovan

Загрузка...