Vasili Nebenzea, reprezentantul permanent al Rusiei la ONU

Nebenzea: Vestul s-a speriat de dezvăluirile fostului șef al OPCW

348
(reînnoit 18:09 06.10.2020)
Statele Occidentale s-au opus oferirii dreptului la cuvânt fostului președinte al OPCW de frica dezvăluirilor cu care ar putea veni acesta, consideră reprezentantul Rusiei la ONU.

BUCUREȘTI, 6 oct – Sputnik. Reprezentanții statelor occidentale, care nu i-au permis primului președinte al Organizației pentru interzicerea armelor chimice (OPCW), José Bustani, să vorbească în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, s-au speriat de dezvăluirile pe care l-ar putea face, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasili Nebenzea.

Luni, Marea Britanie, Belgia, Estonia, Franța, Germania și SUA au votat împotriva dreptului la cuvânt a lui Bustani la Consiliul de Securitate al ONU, sub pretextul că acesta a plecat din organizație până ca aceasta să preia dosarul armelor chimice din Siria.

José Bustani a condus Organizația pentru Interzicerea armelor chimice între 1997 și 2002. Plecarea acestuia înainte de termen a avut loc la inițiativa Washingtonului. Nemulțumirea Statelor Unite de activitatea acestuia a fost exprimată după ce Butani a invitat Irakul să adere la OPCE. În opinia observatorilor, aderarea Bagdadului la această organizație putea împiedica planurilor SUA de al răsturna pe Saddam Hussein.

În cele din urmă, declarația fostului președinte al OPCW a fost dată citire de Nebenzea.

“Când vorbeam din numele Federației Ruse, am spus că ei nu-și vor putea aminti de niciun caz în care Rusia ar fi blocat intervenția vreunui raportor propus pentru ședința Consiliului de Securitate al ONU, în pofida faptului că unii din ei erau părtinitori, unii erau utilizați în scopuri politice, iar unii erau incompetenți. Însă, niciodată nu am procedat așa”, a declarat reprezentantul permanent rus.

Potrivit lui, ceea ce s-a întâmplat luni este fără de precedent.

“Astăzi a fost un abuz vădit din partea lor, din cauza fricii de a fi demascați, așa cum a fost în cadrul ședinței în “formula Arria”, când nu au fost în stare să dea vreo replică la afirmațiile raportorului”, a subliniat reprezentantul permanent.

Săptămâna trecută, Rusia a convocat o ședința informală a Consiliului de Securitate al ONU (conform așa-numitei „formule Arria”), în cadrul căreia a vorbit fostul inspector al Organizației pentru interzicerea armelor chimice, Ian Henderson. În trecut, acesta și-a exprimat dezacordul cu versiunea oficială a incidentului din Duma siriană. În cadrul ședinței informale a Consiliului de Securitate, Henderson a menționat că versiunea finală a raportului OPCW despre rezultatele investigării incidentului în Duma, din aprilie 2018, au fost scrise de niște persoane care se aflau în afara Siriei, iată de ce concluziile prezentate “ar putea să reflecte situația reală”.

În replică la argumentele aduse de raportor, inclusiv la prezentarea unor imagini realizate din satelor, reprezentanții SUA, Marii Britanii și Germaniei au adus din nou acuzații în adresa Siriei și Rusiei.

“Presupun că astăzi ei au fost atât de speriați de eventuale dezvăluiri, pe care fostul director general al Organizației pentru interzicerea armelor chimice, José Bustani, le-ar putea face în cadrul ședinței, încât au preferat să-l refuze”, a declarat Nebenzea după ședința Consiliului de Securitate de luni.

Reprezentanții occidentului au declarat că în locul fostului director general al OPCW ar urma să fie invitat actualul șef al organizației, Fernando Arias, însă reprezentantul permanent al Rusiei a reamintit că în cadrul unei ședințe anterioare a Consiliului de Securitate în dosarul atacului chimic din Siria, Moscova a propus audiere alui Arias într-un format deschis. Partenerii din Consiliu, la rândul lor, au preferat ca ședința să aibă loc cu ușile închise.

Nebenzea și-a exprimat speranța că actualul președinte al Organizației pentru interzicerea armelor chimice va vorbi, în sfârșit, deschis în fața Consiliului de Securitate.

Occidentul continuă să aducă acuzații Damascului de utilizarea armelor chimice în orașul Duma din Ghouta de est. În calitate de dovadă, organizația “Căștile Albe” a prezentat niște imagini video, o parte dintre care s-au dovedit a fost înscenate.

Rusia și guvernul Siriei au acuzat în mai multe rânduri OPCW de părtinire în investigarea incidentelor de pe teritoriul Republicii Arabe și au pus la îndoială concluziile secretariatului tehnic al organizației. Damasc subliniază că nu a utilizat niciodată arme chimice împotriva civililor și teroriștilor, iar tot arsenalul chimic a fost scos din țară sub supravegherea OPCW.

348
Tagurile:
OPCW, ONU, Siria, Căștile albe
Тема:
Războiul din Siria. Tensiunile din provincia Idlib (511)
Tematic
OPCW nu a găsit arme chimice la locațiile din Siria bombardate de SUA - Rudskoy
Rusia se opune participării Căștilor Albe la conferința OPCW
Scandalul din jurul OPCW reflectă problemele Occidentului care vor persista
Peskov: Rusia încearcă să obțină date de la OPCW în cazul lui Navalnîi
Coronavirus

O nouă mutație a coronavirusului, descoperită în Europa

213
(reînnoit 20:25 19.10.2020)
O nouă mutație a coronavirusului a fost înregistrată în Norvegia săptămâna trecută, potrivit unui medic din oraşul Trondheim, citat de postul de televiziune TV2. Medicul a fost confirmat de Institutul Norvegian de Sănătate Publică.

BUCUREŞTI, 19 oct – Sputnik. Medicii norvegieni au identificat o nouă mutaţie a coronavirusului, niciodată raportată până acum, în orașul Trondheim, potrivit canalului de televiziune local TV2.

„Nu știm de unde provine acest virus. Până în prezent nu au existat cazuri similare în Norvegia. După ce a fost efectuată o căutare în bazele internaționale, această mutaţie nu a fost descoperită acolo”, a explicat medicul șef al comunei Tove Rostad.

Potrivit acestuia, concluzia a fost că virusul a dezvoltat o nouă mutaţie. Medicii au descoperit mai târziu că infecția este mai rapidă în cazul acestei noi tulpini. De asemenea, este mai contagioasă.

În plus, Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI), unde medicii au trimis probe, a confirmat într-o declarație, luni, 19 octombrie, că ipoteza privind mutaţia virusului este valabilă, potrivit Sputnik France. Institutul a spus că cercetătorii au descoperit mai multe subgrupuri noi ale virusului mutant, dintre care unul are legătură cu o explozie de infectări înregistrate într-un club de noapte.

Infecții în oraș

Aproape o mie de oameni din Trondheim au fost plasaţi în carantină săptămâna trecută, majoritatea acestora fiind anterior la clubul de noapte local Little London. Autoritățile spun că situația din oraș este sub control, potrivit TV2.

De la începutul epidemiei, în Norvegia peste 16.000 de persoane au fost infectate cu coronavirus, iar 278 au murit.

213
Tagurile:
Europa, COVID-19
Tematic
Coronavirus în România, 19 octombrie: recordul zilei
Cum diferențiem gripa de coronavirus - explicația unui medic
Un nou focar de coronavirus la PSG!

Загрузка...
Boeing 777

Europa va fi constrânsă la un dialog respectuos cu Rusia

175
(reînnoit 19:52 19.10.2020)
De ce Rusia s-a retras din consultările trilaterale în cazul MH17 și de ce Olanda încearcă să blocheze examinarea dosarului tragediei Boeingului.

MOSCOVA, 19 oct – Sputnik, Vladimir Kornilov. Europa a făcut destul de mult zgomot în legătură cu decizia Federației Ruse de a se retrage din consultările trilaterale cu Olanda și Australia în privința circumstanțelor prăbușirii cursei MH17. Totodată, caracterul acestui zgomot și fake-urile care îl însoțesc, ieșit pe gura unor demnitari de rang înalt, confirmă falsitatea intențiilor declarate ale Occidentului în ceea ce privește stabilirea adevăratelor cauze ale tragediei.

Cât face formularea declarației oficiale a ministrului Afacerilor Externe al Olandei, Stef Blok: “Astăzi Federația Rusă și-a anunțat decizia unilaterală de a înceta discuțiile despre propria responsabilitate pentru distrugerea cursei MH17”. Iată cum! Se pare că undeva au fost purtate discuții “despre responsabilitatea Rusiei”, iar noi nici nu bănuiam.

Primele consultări cu privire la consecințele tragediei Boeingului din Malaysia, prăbușit în iulie 2014, au avut loc la începutul anului trecut. Partea rusă a menționat din start: “Subiectul central va fi nu “responsabilitatea juridică a Rusiei pentru catastrofă”, ci întregul complex de chestiuni, legate de incident, care au o importanță principială pentru determinare adevăratelor cauze ”. Totodată, Moscova a subliniat că una din problemele cheie, care urmează să fie examinate, este responsabilitatea Ucrainei, care nu și-a închis spațiul aerian în zona acțiunilor militare.

Desigur, Blok cunoaște foarte bine acest lucru, însă conștient recurge la o denaturare a adevărului, exact ca și cum o face și în fragmentul în care spune că refuzul Rusiei de a purta consultări infructuoase “este deosebit de dureros pentru rudele victimelor”.

Multe din persoanele occidentale, care s-au apucat să condamne Moscova pentru această decizie, încearcă să speculeze pe tema celor decedați. Așa, ambasadorul SUA în Olanda, Pete Hoekstra, a declarat că retragerea Rusiei din consultări reprezintă “o nouă lovitură dată rudelor victimelor și dorinței lor de a obține dreptate”.

Nu e de mirare că reacția unor olandezi, care apreciază aceste știri în forma pe care o oferă persoanele oficiale, este mult mai dur. Spre exemplu, unul din cititorii lui Blok a adresat sfaturi furioase în privința Rusiei: “Expulzați imediat toți rușii din Olanda, închideți ambasada, încetați comerțul extern cu Rusia, nu mai cumpărați gaz rusesc. Expediați flota noastră în Crimeea”.

Practic, niciun commentator nu oferă publicului olandez o explicație clară a motivelor pentru acest pas al Moscovei. MAE al Rusiei a explicat că va continua cu plăcere consultările (în care, apropo, a pus mari speranțe), dacă olandezii nu ar fi ales o altă cale – depunerea unei plângeri împotriva Rusiei al Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Declarația MAE spune: “Astfel de acțiuni ostile ale Țărilor de Jos face inutilă orice continuare a consultărilor trilaterale și participarea noastră la ele. Responsabilitatea pentru eșuarea consultărilor trilaterale, în acest fel, aparține în totalitate oficialităților de la Haaga”. Iată acest moment neplăcut presa din Occident încearcă să nu-l evidențieze sau chiar îl evită. Exact așa cum prin depunerea plângerii la CEDO, în ciuda tuturor „lacrimilor de crocodil” pentru victime, a dăunat anume rudelor acestora.

Problema este că la CEDO au fost depuse în mai multe rânduri plângeri din partea acestora. Primele astfel de plângeri au fost examinate în anul 2016, iar apoi au fost completate cu noi plângeri. Adică, cazul MH17 era în plină desfășurare. Iată că pe 10 iulie a acestui an, guvernul Olandei nu a găsit nimic mai bun decât să depună o plângere interstatală în instanță (care, de regulă, examinează dosarele personale), afirmând cu ipocrizie că aceasta a fost depusă în susținerea dosarelor aflate în examinare.

E o minciună sfruntată a părții olandeze. E greu să ne imaginăm că Haaga, capitala globală juridică, nu știu că la depunerea unei plângeri interstatale la CEDO, toate cazurile individuale, examinate cu această ocazie, sunt suspendate până la încheierea disputei între state. Acest lucru este formulat foarte clar în punctul 45 al Declarației de la Copenhaga cu privire la reforma Convenției Europene pentru Drepturile Omului, adoptate în unanimitate în 2018 de către statele membre ale Consiliului Europei.

Adică, Haaga, se ascunde în spatele victimelor MH17, iar în același timp blochează pentru câțiva ani pronunțarea deciziei de către instanță în aceste cazuri (iar examinarea dosarelor interstatale la CEDO poate dura foarte mult). Desigur, presa olandeză nu va scrie nimic despre acest lucru.

De asemenea, nu trebuie să uităm că plângerea Olandei la CEDO crează un potențial conflicte de interese cu alte instituții de drept – Curtea Internațională de Justiție a ONU, unde este examinat cazul Ucrainei împotriva Rusiei, în care figurează la fel responsabilitatea pentru MH17.

Iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2014 și-a exprimat opinia că dosarele interstatale, examinate la CEDO, nu trebuie să atenteze la jurisdicția altor instanțe internaționale. Adică, guvernul Olandei nu doar blochează examinarea dosarelor individuale, ci și crează conflicte de interese între diverse instituții, fapt care crează probleme pentru acest dosar.

Aici apare o întrebare legitimă: de ce Haaga are nevoie de torpilarea în același timp a proceselor de la CEDI și a consultărilor cu Rusia, prin depunerea unei plângeri scandaloase anume acum? Presa olandeză, care face speculații pe seama deciziei Moscovei, nu adresează întrebări prim-ministrului Mark Rutte în această problemă. Acesta doar a spus că “a ales cel mai optim moment”, însă a refuzat să precizeze de ce consideră așa.

Răspunsul este unul evident. Inițial guvernul olandez răspundea că așteaptă încheierea investigației grupului international și transmiterea plângerii în instanța de judecată. Iată că în martie a acestui an procesul a demarat pe teritoriul aeroportului Schiphall, cu zgomot, pompe, în fața camerelor tuturor televiziunilor ale lumii. A devenit clar: ceva nu a mers bine pentru organizatorii acestui proces.

Maria Zaharova
© Sputnik / Владимир Астапкович

În primul rând, cei patru “acuzați” nu au nicio tangență cu distrugerea MH17 (odată cu evoluția procesului, acest lucru devine tot mai evident). În al doilea rând, o tentative similar de a asocia procesului un ofițer al serviciilor rusești (prin urmare, a statului rus) a eșuat. Amintiți-vă cum în primăvara anului 2018 toate instituțiile de presă internaționale, cu participarea compromisei structuri antirusești Bellincgat, trâmbițau: iată veriga care lipsea din lanțul ce duce spre Kremlin! Au și indicat un nume, un oarecare Oleg Ivannikov. Din anumite motive, când la prima ședință a judecătoriei din Haaga în cazul MH17, procurorii au declarat că Ivannikov nu figurează în calitate de suspect și nu are nicio tangență cu dosarul, acest fapt a fost ignorat în totalitate de aceeași presă. Pentru falsurile lansate, desigur, nimeni nu și-a cerut scuze.

Pe măsura apropierea unei noi comemorări a datei distrugerii Boeingului, rudele victimelor au înțeles că dosarul se compromite. Fapt despre care au indicat direct într-o scrisoare adresată ambasadorului american, Pete Hoekstra. Aceștia au îndemnat SUA să prezinte instanței imaginile realizate din satelit, despre care a vorbit în 2014 John Kerry. Din câte vă puteți da seama, nu au fost prezentate niciun fel de imagini. În schimb, Hoekstra își exprimă grija față de rudele victimelor și acuză Rusia.

Înțelegând că în proces nu vor avea sorți de izbândă, iar Haaga nu poate prezenta publicului nimic la cei șase ani de la distrugerea MH17, ea a recurs la acest pas provocator al plângerii la CEDO. Exclusiv în ajunul comemorării, pentru a distrage atenția de la întrebările incomode în acest caz și pentru a transfera atenția asupra unei noi plângeri, respectiv, la o nouă tărăgănare a procesului.

Cum ar fi trebuit să procedeze Rusia, care într-adevăr spera să înceapă un dialog cu Olanda, fie și în cadrul unui grup informal? Despre ce dialog poate fi vorba dacă cealaltă parte deja a decis totul?

Aici ne aducem aminte de declarațiile recente ale lui Serghei Lavrov: „Acei oameni, care răspund de politica externă în Occident, nu înțeleg necesitatea unui dialog în baza unui respect reciproc”. Am putea spune că decizia Rusiei de a se retrage din consultările legate de MH17 reprezintă un prim pas în realizarea în practică a cuvintelor ministrului rus. Primul, dar nu cel din urmă. Calea Rusiei spre constrângerea europenilor la un dialog respectuos a început și va fi una lungă.

175
Tagurile:
Rusia, Olanda, Boeing-777, MH17
Tematic
Pilotul implicat probabil în prăbuşirea avionului malaezian MH17 s-a sinucis
Dovezi imbatabile: avionul MH17 a fost doborât cu o rachetă ucraineană
Au ieșit la iveală noi documente în cazul prăbușirii MH17
RT, interzis: Cum și-a pierdut Vestul abilitatea de a lupta împotriva Rusiei
Serviciile speciale ale SUA: auziți o nouă gafă a lui Biden - să știți, Putin este de vină
Concluziile privind MH17 demonstrează caracterul părtinitor al anchetei

Загрузка...
Ambulanță, Urgență, Medici, Spital, România

Coșmarul medicilor, real: ce se întâmplă cu bolnavii

0
(reînnoit 11:01 20.10.2020)
La Spitalul Județean Ploiești, medicii aleg între pacienți și decid pe cine salvează, pentru că nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă. Mărturia unui medic e cutremurătoare.

BUCUREȘTI, 20 oct – Sputnik. Coșmarul medicilor din România devine realitate, ei fiind deja puși în situația de a decide cine să fie salvat și cine nu, potrivit mărturiei unui medic.

La Spitalul Județean Ploiești, la o aruncătură de băț de București, problema este gravă.

Medicul Violeta Tănase, șefa Unității Primiri Urgențe, spune că, de câteva săptămâni, doctorii aleg între pacienți și decid pe cine salvează. S-a ajuns în această situație pentru că nu mai sunt locuri la terapie intensivă.

Cei care primesc o șansă în plus sunt pacienții cu mai multe șanse de supraviețuire. Ei sunt cei care primesc locul de la Terapie Intensivă atunci când se eliberează unul.

În rest, cei care au nevoie de Terapie Intensivă așteaptă, uneori, și trei zile în Unitatea de Primiri Urgențe fiindcă nu au loc.

Șefa UPU Ploiești recunoaște că a fost nevoită să aleagă între pacienți.

”Practic, trebuie să alegem dintre ei, în momentul în care se creează un loc sau două în Terapie Intensivă, trebuie să alegem dintre cei șase, de exemplu, care ar necesita îngrijire pe cel care pare cel mai indicat să intre pe un loc eliberat”, spune Tănase.

Sursa citată spune că s-a ajuns în această situație pentru că de câteva zile pur și simplu nu mai au unde interna pacienți pe Terapie Intensivă, iar Centrul Național de Coordonare nu i-a mai ajutat cu nici un transfer– ”probabil că nu a mai avut cum să ne ajute”.

Astfel, toți pacienții gravi, care nu sunt puțini, au rămas în UPU și câte 72 de ore, fie până când au putut fi preluați de Terapia Intensivă, fie până când li s-a ameliorat starea, ei primind îngrijiri în UPU.

Vorbim despre pacienți neinternați, rămași în Urgență, consultați de specialistul de boli infecțioase al spitalului și de medicii de terapie intensivă.

Din nefericire, criza nu se oprește la locurile de la Terapie Intensivă. Și aceasta fiindcă există și o nevoie acută de medici, iar rezidenții, la rândul lor, au nevoie de un medic coordonator.

0
Tagurile:
Spitale, România, Pacienți, medici
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...