Serghei Lavrov și Mevlüt Çavuşoğlu

Lavrov și Çavuşoğlu au discutat despre situația din Karabah

112
(reînnoit 14:24 27.09.2020)
Miniștri de Externe ai Rusiei și Turciei, Serghei Lavrov și Mevlüt Çavuşoğlu, au discutat despre situația curentă din zona de conflict a Karabahului de Munte.

BUCUREȘTI, 27 sep – Sputnik. Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și omologul său turc, Mevlüt Çavuşoğlu, au făcut un schimb de opinii în legătură cu situația din Karabahul de Munte, subliniind necesitatea încetării cât mai rapidă a focului și stabilizării situației pe linia de contact, se spune în comunicatul diplomației ruse.

“Pe 27 septembrie a avut loc o discuție telefonică între ministrul Afacerilor Interne al Rusiei, Serghei Lavrov, și ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, în cadrul căreia a avut loc un schimb de opinii asupra situației curente din zona conflictului Karabahului de Munte”, se spune în comunicat.

De asemenea, Lavrov și Çavuşoğlu și-au exprimat condoleanțele față de rudele și persoanele apropiate ale celor decedați în urma acțiunilor militare.

Duminică, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a declarat că forțele armate ale Armeniei au atacat localitățile de pe linia de contact din Karabah, provocând victime printre civili. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, Karabahul “a fost supus unor atacuri aeriene și cu rachete”. Purtătorul de cuvânt al președintelui autoproclamatei Republici Karabahul de Munte, Vagram Pogosean, că focurile de artilerie au vizat localitățile din Karabah, inclusiv capitala regiunii Stepanakert și a îndemnat populația să se ascundă. Autorităție republicii nerecunoscute au anunțat stare de război și mobilizare generală. Guvernul Armeniei, la rândul său, a anunțat și el stare de război și mobilizare din cauza situației din Karabah.

Conflictul din Karabah a izbucnit în februarie 1988, când regiunea autonomă Karabahul de Munte și-a anunțat ieșirea din componența Azerbaidjanului. În perioada conflictului militar, între 1992-1994, Azerbaidjan a pierdut controlul asupra Karabahului de Munte și șapte raioane învecinate. Din 1992, sunt purtate negocieri pentru reglementarea pașnică a conflictului în cadrul grupului OSCE de la Minsk, condus de trei copreședinți – Rusia, SUA și Franța. Azerbaidjan insistă asupra păstrării integrității sale teritoriale, Armenia apără interesele republicii nerecunoscute, odată ce Karabahul de Munte nu este parte la negocieri.

112
Tagurile:
Război, Karabah, Azerbaidjan, Armenia, Serghei Lavrov, Mevlüt Çavuşoğlu
Тема:
Conflictul azero-armean în Karabah (38)
Ursula von der Leyen

Critici pentru ecologia radicală a șefei Comisiei Europene

68
Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si-a atras critici dure in cadrul formatiunii germane Uniunea Crestin-Democrata (CDU) si in Partidul Popular European (PPE

BRUXELLES, 23 oct - Sputnik. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost criticată chiar de politicienii din cadrul PPE și al CDU pentru ecologia ei radicală. Astfe, voci din cadrul formaţiunii germane Uniunea Creştin-Democrată (CDU), de unde provine Ursula von der Leyen, dar şi din Partidul Popular European (PPE) care a propulsat-o la șefia Comisiei Europene, arată că aceasta ar trebui să își schimbe pozițiile și să mai țină cont și de alt aspecte atunci când propune acțiuni ecologiste radiale.

Штаб-квартира Европейской комиссии
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Eurodeputatul german Dennis Radtke, spune într-un editorial publicat în cotidianul german Die Welt că "dacă trebuie să se schimbe Europa, atunci trebuie să se schimbe şi Ursula von der Leyen".

El o atacă pe colega sa de partid arătând că în aceste luni de mandat, von der Leyen a avut puţine contribuţii pentru îmbunătăţirea situaţiilor complicate și a demonstrat că nu a schimbat nimic din stilul politic de la Berlin: titluri spontane şi/sau solemne, pentru exterior, comunicare greşită sau deficitară, prin ignorarea ideilor propriei familii politice".

Chiar dacă admite că sunt necesare proiecte precum Acordul ecologic european (Green Deal), eurodeputatul german este împotriva radicalismului ecologic care nu ține cont de proiectele creştin-democrate şi de situaţia socială şi economică.

"Aplicarea unui astfel de proiect al secolului necesită şi spirit de leadership, precum şi instinct politic, care deocamdată lipsesc. Mi-aş fi dorit ca atunci când se discută de astfel de obiective spectaculoase, să fie abordate şi temerile existenţiale ale angajaţilor din industrie, ale companiilor şi fermierilor", a adăugat acesta în editorialul său.

El și-a continuat criticile la adresa președintelui CE și în publicația Politico. "Ea aplică o agendă pur ecologică; eu nu mă opun, dar trebuie să fie un echilibru între agenda ecologică şi agenda PPE. Sunt foarte nemulţumit de această situaţie", a spus Radke.

Ursula von der Leyen ar vrea reducerea emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în 2030, însă alţi politicieni europeni nu sunt atât de entuziasmaţi în legătură cu acest obiectiv din cauza costurilor sociale și economice pe care le presupune.

68
Tagurile:
Ursula von der Leyen, Comisia Europeană
Tematic
Câte trilioane de euro vrea Ursula Von der Leyen să investească în protecția climei
Ursula Von Der Leyen devine ”penală”: este anchetată în Germania!
Orban, întâlnire decisivă cu Ursula von der Leyen pe tema justiției, Schengen și MCV

Загрузка...
Péter Szijjártó - ministrul Afacerilor Externe și al Comerțului din Ungaria

Ungaria și Polonia nu se lasă șantaje de Bruxelles

93
Ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, a anunțat că Ungaria și Polonia vor face eforturi pentru a nu fi șantajate în legătură cu fondurile europene

BRUXELLES, 23 oct - Sputnik. Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, a dat asigurări, după o întrevedere avută la Varșovia cu omologul său polonez, Zbigniew Rau, că Polonia şi Ungaria vor depune eforturi pentru a se asigura că niciunul dintre cele două state nu poate fi şantajat în legătură cu utilizarea fondurilor UE.

Павильон компании Huawei на международной выставке информационных и коммуникационных технологий Связь - 2017 в Москве.
© Sputnik / Кирилл Каллиников

Reprezentanții celor două state au rămas fermi pe poziţia potrivit căreia din fondurile UE trebuie sa beneficieze ambele ţări, întrucât atât Polonia, cât şi Ungaria contribuie la performanţa economică a Uniunii Europene şi, prin urmare, fondurile UE sunt resurse comune.

Oficialul ungar a arătat că este inacceptabil faptul că, prin şantaj, se fac presiuni asupra Varşoviei şi Budapestei să-şi schimbe politica în ceea ce priveşte imigraţia sau alte politici.

El a anunțat de altfel că cele două ţări vor respinge noul pact al Comisiei Europene privind refugiaţii, pact care, potrivit şefului diplomaţiei ungare, are acelaşi principiu pe care l-a avut Comisia în ultimii cinci ani, cu repetarea aceloraşi greşeli.

Ministrul ungar de externe a mai spus că degeaba noua cotă de imigranți este numită “rambursare sponsorizată”, câtă vreme este tot o cotă de refugiaţi obligatorie.

93
Tagurile:
Bruxelles, Polonia, Ungaria
Tematic
Ungaria dă încă o lecție: produce medicamentul anti-Covid!
Ungaria spune NU manevrelor perverse ale Bruxelles-ului
Ungaria dă iarăși lecții României: cum ajută familiile
Ungaria desfide SUA și primește Huawei cu brațele deschise

Загрузка...