Tabere incendiate: Grecia cere alte reguli pentru migranți

159
(reînnoit 17:53 17.09.2020)
După scandalul taberei de migranți incendiate în insula Lesbos din Grecia, ministrul adjunct pentru migrație de la Atena a cerut schimbarea Regulamentului Dublin pentru cererile de azil.

BUCUREȘTI, 17 sept - Sputnik. Ministrul-adjunct pentru Migraţie al Greciei, Giorgos Koumoutsakos, a arătat astăzi că Regulamentul de la Dublin privind responsabilitatea examinării cererilor de azil în Uniunea Europeană (UE) "a eşuat" şi "trebuie schimbat". El dă astfel curs îngrijorărilor mai vechi ale Greciei cu privire la numărul mare de migranți care ajung în Grecia venind dinspre Turcia și rămân în această țară, Atena nemaireușind să îi plaseze mai departe.

"Regulamentul de la Dublin a eşuat, el trebuie schimbat", a afirmat Giorgos Koumoutsakos în timpul unui interviu, la o zi după ce preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a pronunţat în favoarea "abolirii" acestui regulament controversat.

Executivul european urmează să prezinte pe 23 septembrie propunerea sa de reformă a politicii migratorii în UE, foarte aşteptată şi amânată în mai multe rânduri. Dezbaterea privind lipsa de solidaritate între ţările europene a fost relansată de incendiul devastator din tabăra de refugiaţi Moria, de pe insula grecească Lesbos, care a lăsat pe drumuri peste 12.000 de oameni, dintre care 4.000 de copii.

Grecia este poarta de intrare pentru mii de refugiați care vin Turcia înspre Europa și cere de multă vreme mai multă solidaritate de la partenerii săi europeni în problema migraţiei.

Ministrul grec a recunoscut însă că negocierile din 23 septembrie din cadrul UE "vor fi complicate şi dificile", pentru că "interesele ţărilor-membre nu sunt aceleaşi".

"Interesele noastre sunt destul de diferite de cele ale ţărilor grupului de la Vişegrad, noi vrem o solidaritate reală între ţările-membre şi împărţirea poverii" migraţiei, a declarat ministrul, făcând referire la țările care nu doresc să primească migranți.

Textul "Dublin III", în vigoare din 2013, este un acord între membrii UE, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein. El stipulează responsabilitatea examinării cererii de azil pe care un refugiat trebuie să o depună în prima ţară în care a intrat în Europa.

Dar acest acord este dezavantajos pentru Grecia și Italia, țări care se află în prima linie a primirii migranților pe care apoi alte țări europene nu își doresc să îi primească.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

159
Tagurile:
imigranţi, Grecia
Tematic
Turcia își trimite tancuri la frontieră cu Grecia
Veste de ultimă oră din Grecia: cerințe extinse pentru cei care vor să călătorească!
Butoiul cu pulbere din Mediterană: Turcia și Grecia, exerciții militare rivale
Motiv de război în Marea Egee între Turcia și Grecia
Grecia - noi precizări oficiale privind ACCESUL și CONDIȚIILE de intrare pentru români
Poliția belgiană

Militarul belgian acuzat de extremism, găsit mort

18
Militarul belgian fugar, suspectat de viziuni de dreapta, a fost găsit mort. Potrivit versiunilor preliminare, acesta și-ar fi pus capăt zilelor.

BUCUREȘTI, 20 iun – Sputnik. Bărbatul suspectat de extremism de dreapta, militarul belgian Jürgen Conings, dispărut acum o lună, a fost găsit mort duminică, în comuna Dilsen-Stokkem, ai provincia flamandă Limburg, anunță procuratura federală a Belgiei într-un comunicat.

La prima examinare, militarul aflat în căutare și-a pus capă zilelor. “Potrivit datelor preliminare, cauza decesului este suicidal. Aceste informații urmează să fie verificate în urma unei expertize medico-legale”, se spune în comunicatul procuraturii, citat de postul de televiziune local RTBF.

Instructorul militar de 46 de ani, Jürgen Conings, suspectat de tentativă de “asasinat de natură teroristă”, a dispărut pe 17 mai, având asupra sa un arsenal imens de arme. În operațiune de căutare a acestuia au fost mobilizați sute de militari și polițiști, fiind anunțat și în căutarea generală.

Potrivit presei belgiene, până la dispariția sa fugarul era monitorizat o perioadă de serviciile de informații, în legătură cu viziunile sale de dreapta, precum și amenințările pe care le-a publicat în internet.

Potrivit datelor organelor de forță, Jürgen Conings ar fi amenințat persoane publice din Belgia, în special virologul belgian Marc Van Ranst, criticat dur de oponenții măsurilor restrictive anti-COVID-19. Procuratura presupunea că militar ar putea reprezenta un pericol pentru obiectivele de stat din Belgia, precum și pentru moschei.

Potrivit informațiilor difuzate de poliție, pe 17 mai suspectul a plecat de acasă la serviciu și a dispărut fără urmă. Automobilul bărbatului a fost descoperit în pădure, în apropiere de casa lui. În vehicul au fost găsite pentru aruncătoare de mine antitanc.

Procuratura menționa că pregătirea lui militară, precum și caracteristicile personale au determinat autoritățile să se mobilizeze în căutarea lui.

După dispariția militarului, Ministerul Apărării al Belgiei a anunțat demararea unei anchete interne în privința militarilor care simpatizează forțele de extrema dreaptă. Pe numele 11 persoane au fost aplicate un set de restricții. Ministrul Apărării al țării, Ludivine Dedonder, a anunțat că militarilor le-a fost blocat accesul la depozitele de arme și cele mai importante obiective ale ministerului.

18
Tagurile:
extremism, Belgia
Tematic
Peskov: Extremismul nu poate fi camuflat prin religie
Dovadă de incitare la violențe grave și extremism - marca #REZIST (video)
Salvini îi acuză de extremism pe Juncker, Merkel, Macron și Soros
Isterie USR, denunță fascism și extremism în România! Preia acuzațiile lui Ceaușescu!
Iohannis, comunicat vehement contra protestatarilor: ”Extremism, xenofobie”

Загрузка...
Mahmud Ahmadinejad

Ahmadinejad: Cum poate Iranul neutraliza sancțiunile Occidentului

256
Fostul președinte al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a povestit cum țara lui să facă ineficiente sancțiunile Occidentului.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Iranul ar putea face sancțiunile Occidentului ineficiente dacă își va utilizarea propriile resurse economice și naturale, a declarat într-un interviu fostul președinte al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, într-un interviu oferit RIA Novosti.

“Iran este o țară cu resurse umane, economice și naturale imense. Dacă le vom utiliza, sancțiunile vor deveni un instrument ineficient, situația se va schimba”, a declarat fostul președinte al Iranului.

Acesta a mai menționat că economia Iranului se poate descurca și fără venituri din vânzarea producției petrochimice.

“Noi (Iranul) suntem o economie endogen[. Are nevoie de multă muncă și eforturi. Statul are suficiente resurse și trebuie să le folosească. Toate sondele, energetica, pământurile și pădurile se află în mâinele statului. Unele dintre acestea sunt utilizate, prin urmare guvernul nu are nevoie de bugete alimentate din petrol”, a adăugat fostul lider.

SUA au restabilit sancțiunile dure împotriva Teheranului în mai 2018, când administrația Donald Trump a anunțat în mod unilateral retragerea din Planul Comun Cuprinzător de Acțiuni, încheiat în 2015 între „grupul celor șase” (Marea Britanie, Germania, China, Rusia, SUA și Franța) și Iran. Documentul prevedea anularea sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear al Iranului.

256
Tagurile:
Mahmoud Ahmadinejad, Iran
Tematic
Ex-președintele iranian Ahmadinejad, arestat pentru incitare la dezordini
Informația despre arestarea lui Ahmadinejad, eronată

Загрузка...