медик применяет проверки образца крови

Românii din Franţa: ce se întâmplă de la 1 august în contextul creşterii infectărilor

227
(reînnoit 20:02 15.07.2020)
În contextul în care epidemia de Covid-19 prezintă „semnele” unei ușoare reveniri în Franța, președintele Republicii, Emmanuel Macron, a declarat că ar dori aplicarea obligatorie a acestei măsuri de la 1 august.

BUCUREŞTI, 15 iul – Sputnik, Doina Crainic. În contextul în care există „semne” ale unei reveniri a epidemiei de Covid-19 în Franţa, Emmanuel Macron a declarat că ar dori ca purtarea măştii să fie „obligatorie în toate locurile publice închise” începând cu 1 august.

Potrivit RTL, această măsură se va aplica în special în magazine, restaurante, muzee, cinematografe, spitale şi lăcașuri de cult. În prezent, în Franţa, este obligatorie purtarea măștii doar în mijloacele de transport public.

Această decizie a fost luată după ce medici și asistenţi au îndemnat în mod repetat, în ultimele zile, la prudență în fața semnalelor îngrijorătoare că ar putea existra o revenire a epidemiei în Franța. Astfel, rata de contaminare per pacient este din nou puțin peste 1.

Folosirea măștilor este un „rău mai mic” decât ar fi reintroducerea blocării, care „ar fi catastrofală”, a estimat marți Philippe Juvin, directorul spitalului de urgenţă Pompidou din Paris.

Virusul continuă să circule pe teritoriul francez, unde până acum a cauzat 30.032 de decese, potrivit datelor Universității Johns-Hopkins, citate de Sputnik France. Un număr total de 209.640 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus a fost înregistrat în țară.

Agenția de sănătate publică din Franța a constatat săptămâna trecută o „nouă tendință de creștere a circulației virusului” în Franța metropolitană, iar autoritățile au îndemnat, la rândul lor, la „vigilență” cu privire la riscul unui al doilea val.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

227
Tagurile:
Români, Franța
Tematic
Pe când și în România? Parchetul din Paris anchetează gestionarea epidemiei în Franța
Se întâmplă și în Franța: un fost premier, condamnat la închisoare
Italia și Franța au semnat un contract pentru 400 milioane doze ale vaccinului de COVID-19
Cristoiu demască ”minciuna ministrului Tătaru” că Franța ar reintroduce restricții
Franța: Doi români, arestați după omorul unei bătrâne de 93 de ani la domiciliul acesteia
Камала Харрис

De ce a fost aleasă Kamala Harris ca viitor posibil vicepreședinte al SUA

27
Alegerea senatoarei Kamala Harris pentru a fi vicepreședintele SUA în cazul victoriei în alegeri a lui Joe Biden are câteva motive clare, nominalizarea ei fiind un mesaj anti-Trump în sine

BRUXELLES, 12 aug - Sputnik. Senatoarea democrată Kamala Harris este întruchiparea visului progresist și tocmai de aceea un mesaj împotriva lui Trump.

Dacă Trump se adresează electoratului american, conservator, alb și patriarhal, Kamala Harris este exact opusul: femeie cu origini indiene și jamaicane, susține căsătoria între persoane de același sex, fiind prima persoană de gen feminin de culoare propusă pentru a fi vicepreședinte al SUA, un pas mai departe decât Barack Obama care, chiar dacă a fost președinte, era ”doar” un bărbat de culoare și ”doar” afro-american, în timp ce Harris este o mixtură rasială superioară din punct de vedere progresist, pentru că are tatăl jamaican și mama indiană.

Kamala Harris reprezintă, din acest punct de vedere un pas mai departe, o îmbinare între Hillary Clinton – femeie progresistă, dar albă, și provenind dintr-o familie high class - și Barack Obama, motiv pentru care persoana ei va atrage atenția mai mult decât Joe Biden care, prin comparație cu Harris, este doar un alt alb din clasa conducătoare a SUA.

Bătălia principală nu se va da între Joe Biden și Trump, ci între Kamala Harris și actualul președinte al SUA, Joe Biden fiind neconvingător și epuizat politic. Kamala Harris reprezintă însă adevărata șansă a democraților de a câștiga alegerile, confruntarea dintre cele două tabere nefiind niciodată mai clară ca acum.

În plus, alegerea senatoarei este și un răspuns la protestele anti-rasiste și anti-establishment din ultimele luni, fiind o încercare de a atrage de partea lui Joe Biden voturile protestatarilor și a celor care simpatizează cu revoltele. Joe Biden, oricât s-ar fi arătat de partea protestatarilor, nu putea atrage voturile negrilor și ale imigranților de dată recentă. Kamala Harris însă este răspunsul întrupat la toate pretențiile protestatarilor.

Senatoarea a bifat mai multe premiere în viața ei publică. A fost nu doar prima femeie, ci și prima femeie de culoare care a devenit avocat general al Californiei. Același lucru și cu actuala nominalizare de a candida în tandem cu Joe Biden.

Harris a vrut de altfel să devină candidatul democrat la președinția SUA, dar a renunțat la cursa prezidențială în decembrie, după ce a eșuat în demersul ei de a câștiga nominalizarea democraților.

Activiștii sunt în extaz

Aprecierea pentru Harris a fost imediată și clară din partea activiștilor. "Ar fi putut să aleagă pe altcineva, dar nu putea să aleagă mai bine. E redutabilă în dezbateri, abilă în campanie și capabilă ca lider, cum a dovedit-o ca ministru al Justiției în California. În Senat, a fost o remarcabilă militantă pentru cauze juste. E tenace, temeinică, pregătită", a portretizat-o Al Sharpton, un activist cunoscut pentru drepturile populației de culoare.

De altfel, laudele la adresa acestei nomnalizări curg non-stop în SUA din partea militantelor progresiste.

"Să fii un anti-Trump, să recunoști prin această opțiune femeile negre acum, când la putere este cine știm. A fost întotdeauna alegerea logică, și cred că e o zi mare în istoria națiunii. Femeile negre, femeile în general sunt gata să se alinieze în sprijinul acestei campanii. Știu că Trump va avea ceva de spus, dar nu poate spune nimic împotriva ei, nimic negativ, pentru că se va izbi de un zid al femeilor negre cum n-a mai văzut. Biden și-a asigurat o prezență masivă la vot a afro-americanilor", a declarat Joy Reid, moderatoare la televiziunea MSNBC, sintetizând motivele pentru care a fost aleasă senatoarea Harris să facă tandem cu Joe Biden.

Trump a început bătălia

Din tabăra adversă, Donald Trump a înțeles și el cu cine are de a face și nu a scăpat ocazia să o taxeze pe partenera electorală a lui Joe Biden.

"A debitat multe neadevăruri.  E o devotată a măririi de impozite, o adeptă a tăierii cheltuielilor militare la nivele de necrezut, e împotriva fracturării hidraulice dar în favoarea medicinei socializate. Vrea să suprime asigurările medicale a 180 de milioane de americani. Cum știți, s-a descurcat cât se poate de prost în preliminarele Democrate, așa că am fost surprins că Biden a ales-o", a declarat Trump după anunțul nominalizării lui Harris.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

27
Tagurile:
SUA, Kamala Harris

Загрузка...
Kamala Harris

Cine este Kamala Harris, noua STEA de la Washington, speranța în bătălia cu Trump

138
Per total, o personalitate excepțională și complexă, puternică, net superioară lui Joe Biden – deci, probabil, un politician de maxim viitor al SUA și, implicit, al lumii

BUCUREȘTI, 12 aug – Sputnik. Știrea zilei de ieri în politica internațională a fost decizia candidatului democrat la președinția SUA, controversatul Joe Biden, de a candida în tandem (președinte – vicepreședinte) - cu senatoarea Kamala Harris.

”Am ales-o pe Kamala Harris colegă în scrutinul prezidenţial, am decis că este cea mai bună persoană care mă poate ajuta să lupt cu Donald Trump şi Mike Pence şi să conduc această naţiune începând din ianuarie 2021”, a declarat Joe Biden.

Dar cine este Kamala Harris, cea de care se leagă speranțele controversatului fost vicepreședinte al lui Barack Obama?

Este o femeie de culoare dar cu origini nu africane, ci asiatice, părinții fiind imigranți din Jamaica și India. Provine dintr-o familie de oameni de știință - tatăl, Donald, jamaican, a predat economia la celebra Universitate Stanford, iar mama ei, Shyamala, fiica unui diplomat indian, a fost un cercetător în domeniul cancerului. Are o sora ei mai mică, Maya, avocat.

Părinții ei au divorțat când avea doar 7 ani, a locuit o perioadă în Canada, la Quebec, alături de mama și sora sa. Interesant este că, deși creștină (baptistă), Kamala a fost crescută de mama sa în spiritul tradițiilor și spiritualității hinduse.

Kamala a studiat științele politice și economia (B.A., 1986) la Universitatea Howard, obținând apoi o diplomă de drept (1989) de la Colegiul Hastings.

A lucrat ca procuror general adjunct (1990-1989) în Oakland, câștigând o reputație de duritate, în timp ce a urmărit cazuri de violență crimă organizată, trafic de droguri și abuz sexual.

În 2010 a fost aleasă procuror general al statului California, devenind astfel prima femeie și prima ”afro-americană” care a deținut postul.

”După ce a preluat funcția în anul următor, ea a demonstrat independența politică, respingând, de exemplu, presiunile din partea administrației președinției Barack Obama – care îi cerea să soluționeze un proces la nivel național împotriva creditorilor ipotecari pentru practici neloiale”, scrie Encyclopaedia Britannica

De asemenea, s-a remarcat prin refuzul ei de a susține o propunere care interzicea căsătoria între persoane de același sex în stat – fapt care a contribuit la o renunțarea la această interdicție. Deci, este și o militantă „progresistă”.

Cartea lui Kamalei Harris, ”Smart on Crime”, publicată în 2009, este considerată un model de abordare a problemei recidivei criminale.

A intrat în senat odată cu alegerile din 2016, iar după preluarea funcției, în ianuarie 2017, Harris a lucrat în ​​cadrul Comisiei pentru Informații, cât și în Comitetul Judiciar.

S-a remarcat prin stilul ei dur, de procuror, de a interoga martorii în timpul audierilor, fapt care i-a atras critici din partea senatorilor republicani.

În iunie 2017, ea a atras atenția în special prin întrebările adresate procurorului general al SUA, Jeff Sessions, cu privire la presupusa ingerințe ruse în alegerile prezidențiale din 2016 – și mai ales pentru că i-a cerut să demisioneze.

În 2019 a anunțat că va candida pentru nominalizarea la președinție din partea democraților, fiind văzută ca unul dintre principalii candidați. Cu toate acestea, până în septembrie 2019, campania ei a avut probleme serioase, iar în decembrie a renunțat la cursă.

Față de Joe Biden, Kamala Harris a avut multe critici în scrutinul intern, din partid, dar a devenit o susţinătoare puternică a acestuia ulterior. S-a remarcat din nou în timpul manifestațiilor cauzate de moartea lui George Floyd.

Pe numele complet Kamala Devi Harris, este născută pe 20 octombrie 1964, este de religie baptistă, este căsătorită cu Doug – și are 2 copii vitregi, Ella și Cole.

Per total, o personalitate complexă, puternică, net superioară lui Joe Biden – deci, probabil, un politician de maxim viitor al SUA și, implicit, al lumii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

138
Tagurile:
SUA, Donald Trump, Kamala Harris

Загрузка...
Медицинские работники

Coronavirus în România,12 august: 65.177 (+1415) persoane infectate, 2807 (+43) decese

0
(reînnoit 13:13 12.08.2020)
Reprezentanții Grupului de Comunicare Strategică anunță un număr uriaș de infectări cu noul coronavirus. Câți pacienți au fost declarați vindecați.

BUCUREȘTI, 12 aug – Sputnik. Autoritățile informează că, până astăzi, 12 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 65.177 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). De asemenea, 31.048 pacienți au fost declarați vindecați și 7.026 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

La nivel național, în urma testelor efectuate, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.415 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV - 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 763 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2807 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

De ieri dimineață de la ora 10.00, timp de 24 de ore, au fost înregistrate 43 de decese - 25 bărbați și 18 femei, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Brașov, Buzău, Caraș – Severin, Covasna, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Prahova, Timiș, Vâlcea și Vrancea.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 de ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 15 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 16 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la categoria de peste 80 de ani.

Majoritatea deceselor – 42 - sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate până în prezent comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.381 Dintre acestea, 485 sunt internate la Anestezie Terapie Intensivă.

De asemenea, până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.427.626 de teste. Dintre acestea 22.607 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.098 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 8.509 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 174 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 12 august.

Pe teritoriul României, 15.494 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.970 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 39.900 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 214 de persoane.

La numărul unic de urgență 112 au fost înregistrate, în ultimele 24 de ore, 977 de apeluri și 788 la linia TELVERDE - 0800 800 358, deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele 24 de ore, ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, 1397 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 262.900 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost constatată, ieri, o infracțiune pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Știre în curs de actualizare

0
Tagurile:
România, Decese, coronavirus
Tematic
Locurile în care românii se îmbolnăvesc cel mai des de coronavirus
Avocatul Poporului sare în apărarea pacienților care au alte boli decât coronavirus
Germania: Copiii să fie izolați de familie dacă sunt suspectați de infecție cu coronavirus

Загрузка...