Conducătorul reprezentanței AIP ”Rosiya Segodnia” din Estonia, redactorul-șef al Sputnik Estonia Elena Cernîșova

Libertatea de exprimare în stil estonian: Cerîșeva, despre situația Sputnik Estonia

87
Ca urmare a presiunii exercitate asupra redacției Sputnik Estonia, site-ul publicației funcționează în regim de urgență din ianuarie curent, iar angajații au fost nevoiți să desfacă contractele de muncă cu redacția.

CHIȘINĂU, 22 iun - Sputnik. Autoritățile estoniene n-au ținut cont de recomandările diverselor structuri europene și nu și-au schimbat poziția în raport cu Sputnik Estonia, care a fost nevoit să-și reducă la minim activitatea. Despre aceste lucruri le-a vorbit participanților la ședința online a OSCE cu privire la respectarea drepturilor omului conducătorul instituției, Elena Cerîșeva.

Jurnalista a subliniat că există încălcări clare ale principiilor libertății de exprimare în Estonia. Potrivit lui Cerîșeva, autoritățile estoniene folosesc în mod deschis diverse forme și instrumente de presiune asupra redacției Sputnik Estonia. La sfârșitul anului 2019, Departamentul de Poliție și Garda de Frontieră din țară a trimis scrisori tuturor angajaților redacției cu ultimatumul: dacă jurnaliștii nu încetează să colaboreze cu agenția rusă, aceștia se vor alege cu dosare penale în temeiul articolului ”Nerespectarea sancțiunilor europene”. Prin acestea, autoritățile țării au în vedere restricțiile impuse în 2014 împotriva directorului general al AIP ”Rosiya Segodnia”, Dmitri Kiselev. Chiar dacă Agenția însăși nu este inclusă în nicio listă de sancțiuni.

Astfel, în legătură cu amenințările înaintate la 1 ianuarie 2020, site-ul agenției funcționează în regim de urgență, iar angajații redacției au fost nevoiți să desfacă contractele cu Sputnik Estonia.

”Acesta este cel mai elocvent caz de luptă împotriva celor care au o altă opinie”, a spus Elena Cernîșova. ”Doar ofițerii de poliție estonieni își permit să extindă acțiunea sancțiunilor personale asupra unui mijloc de informare în masă de stat din Rusia”.

Totodată, Elena Cerîșeva a amintit că la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, pe fundalul evenimentelor în care erau vizați jurnaliștii Sputnik Estonia, premierul Estoniei, Jüri Ratas, a numit democrația estoniană drept model pentru întreaga lume.

Președintele OSCE, premierul Albaniei, Edy Rama la întrevederea cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov
© Sputnik / Кирилл Каллиников

”După cum am înțeles, el consideră amenințările poliției la adresa jurnaliștilor drept democrație. Și represiunile deschise împotriva mass-media incomode reprezintă libertate de exprimare în stil estonian”, a subliniat Cerîșeva în discursul său în cadrul conferinței OSCE.

Reamintim, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Arlem Desir, chiar de la bun început nu a fost de acord cu poziția Estoniei. În decembrie 2019, Desir a făcut apel la autoritățile estoniene să se abțină de la exercitarea presiunilor asupra Sputnik Estonia, considerând restricțiile impuse redacției drept inutile.

”Acest lucru ar putea afecta negativ circuitul liber de informații”, a scris Desir pe pagina sa de Twitter.

"Păcat că nu ați fost auziți", - s-a adresat Elena Cerîșeva către Arlem Desir în încheierea discursului său.

Reuniunea OSCE pentru drepturile omului (HDIM) este cea mai mare conferință anuală din Europa, la care participă delegații din 57 de țări OSCE, reprezentanți ai structurilor OSCE, precum și membri ai organizațiilor internaționale și publice. Vorbitorii discută despre libertatea media, democrație și siguranța jurnaliștilor din întreaga lume. Ulterior, participanții la conferință oferă recomandări pentru soluționarea celor mai stringente problemele.

Întâlnirea din acest an a fost prezidată de Albania într-un format online, în legătură cu pandemia de coronavirus.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

87
Tagurile:
Estonia
Summitul NATO la Bruxelles

Stoltenberg îndeamnă la consolidarea prezenței NATO în Marea Neagră

159
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a încemnat la consolidarea prezenței militare a alianței în Marea Neagră.

BUCUREȘTI, 30 nov – Sputnik. Miniștrii de Externe ale statele NATO vor discuta miercuri, în cadrul unei conferințe video, cu participarea miniștrilor Georgiei și Ucrainei, despre activitatea alianței în Marea Neagră, a anunțat secretarul de stat al NATO, Jens Stoltenberg.

“Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru NATO, pentru toții membrii. De asemenea, cooperăm foarte strâns cu doi parteneri din această regiune – Georgia și Ucraina”, a spus Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă, susținută la Bruxelles.

Oficialul a acuzat din nou Rusia de “nerespectarea integrității teritoriale a Ucrainei și Georgiei”, remarcând “consolidarea prezenței militare rusești în Crimeea”.

“Trebuie să ne consolidăm în continuare prezența în regiune” a spus secretarul de stat al alianței.

Stoltenberg a susținut conferința de presă la Bruxelles în ajunul Consiliului Alianței Nord-Atlantice la nivel de miniștrii de Externe, care se va desfășura pe 1-2 decembrie în regim de conferință video.

159
Tagurile:
Rusia, Marea Neagră, Jens Stoltenberg, NATO
Tematic
Turcia - despre testele sistemului de apărare antiaeriană S-400
Afirmații demente despre ”atacul Rusiei asupra României”
Lansatoarele de rachete din România, un ”mesaj” pentru Rusia
De ce sistemul HIMARS e un pericol pentru România, nu Rusia

Загрузка...
Proteste la Londra

VIDEO: Proteste anti-lockdown la Londra: ciocniri cu Poliţia

126
În weekend s-a desfăşurat un protest amplu la Londra, având loc şi ciocniri cu forţele de ordine. Peste 150 de persoane au fost arestate, poliţia spunând că protestele sunt „ilegale” și pot răspândi coronavirusul.

BUCUREŞTI, 30 nov – Sputnik. Sâmbătă după-amiază un număr mare de oameni au demonstrat în centrul Londrei, scandând „libertate” și cauzând întreruperea traficului. Potrivit Poliţiei Metropolitane, au fost făcute 155 de arestări pentru încălcarea reglementărilor cu privire la pandemia de coronavirus, informează The Guardian

De asemenea, poliţiştii au interceptat autocare care transportau grupuri de manifestanți la Londra, iar persoanele care nu s-au întors au fost arestate sau amendate. Manifestanţii au strigat către forţele de ordine „Să vă fie rușine!”

Pe Regent Street traficul a fost întrerupt temporar, în timp ce ofițerii au încercat să încătușeze oameni în mijlocul drumului.

„Vă rugăm să vă asigurați accesul la rețelele de socializare pe parcursul zilei, deoarece trebuie să reacționăm în funcție de circumstanțe”, a anunțat StandUpX, un grup anti-lockdown, într-un pliant publicat on-line.

„Aduceți oale, tigăi, fluiere, goarne și orice puteți pentru a vă face auziți”, au cerut organizatorii.

„Incompetența și autoritarismul arătat de Poliția Metropolitană sunt uluitoare. Dreptul la protest este fundamentul oricărei democrații. Pentru mine este clar că există o încercare deliberată de a diminua acest drept și de a denatura legea”, a spus unul dintre protestatari.

„Fără libertate, fără voce”, „Masca afectează sistemul imunitar”, „Libertate, nu frică”, „Nu vaccinurilor obligatorii” sunt câteva dintre mesajele de pe bannerele purtate de protestatari.

Au avut loc ciocniri între poliţie şi protestatari când poliția a ordonat dispersarea mulțimii, avertizând manifestanţii că încalcă regulile de distanțare socială și de purtare a măştii. În imaginile video se vede cum ofițerii au folosit bastoane, în timp ce protestatarii au aruncat cu sticle.

126
Tagurile:
Londra, Marea Britanie
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
La Berlin au izbucnit proteste anti-Merkel
Contra restricțiilor și lockdown-ului: Europa e cuprinsă de proteste
VIDEO: Proteste violente în Franţa faţă de măsurile de lockdown
Proteste la Paris și Leipzig după votarea unor legi controversate
Protestele de la Paris au degenerate în violențe - VIDEO
Fum, flăcări, vitrine distruse: protestele din Paris - Foto

Загрузка...
Le Kremlin de Moscou

Kremlinul, despre consecințele renunțării la status quo-ul din Transnistria

0
(reînnoit 08:41 01.12.2020)
Dmitri Peskov, care este secretarul de presă al președintelui Federației Ruse, a declarat că Rusia contează că subiectul trupelor de menținere a păcii în regiunea transnistreană va fi discutat în continuare.

Renunțarea la status quo poate duce la destabilizare în Transnistria, Rusia contează pe faptul că subiectul trupelor de menținere a păcii va fi discutat și că nu se vor întreprinde mișcări bruște, a declarat Dmitri Peskov în timpul unei conferințe de presă, ținută luni, la Moscova.

"Rusia îndeplinește funcții foarte importante și, bineînțeles, schimbarea status quo în spiritul și buchea dreptului internațional, poate, de sigur, să conducă la o destabilizare de proporții. Iată de ce noi contăm că toate acestea vor fi discutate și nu se vor face mișcări bruște în acest plan", a declarat Peskov.

Peskov a mai spus că Moldova nu a discutat în prealabil cu Rusia propunerea de scoatere a trupelor de menținere a păcii din Transnistria și de amplasare în locul lor a observatorilor civili sub egida OSCE, așa cum a anunțat președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, în conferința de presă de astăzi. Mai exact ea a spus că grupul operativ de trupe ruse, care păzește depozitele cu armament, trebuie retras din Transnistria și că trebuie evacuat și armamentul, iar locul trupelor de menținere a păcii rusești să fie luat de observatori civili sub egida OSCE.   

"Nu am discutat acest subiect în prealabil. De sigur, noi contăm că dorința într-o abordare mai echilibrată a relațiilor noastre bilaterale este mare. Dialogul (cu președintele în exercițiu Igor) Dodon continuă și acum, dar el era mult mai constructiv în acest sens. De asemenea noi contăm pe faptul că această abordare constructivă va fi continuată, că va exista o continuitate și că vom ține cont de faptul că orice pas brusc poate avea consecințe negative", a declarat Peskov jurnaliștilor răspunzând la întrebarea cum a reacționat Moscova la aceste inițiative, a fost planificată vreo discuție telefonică sau dacă s-a discutat în prealabil acest subiect", a declarant Peskov..

Secretarul de presă aș președintelui rus a fost întrebat dacă Kremlinul are stabilite deja linii de dialog cu președintele ales al Republicii Moldova.

"Contactele cu Maia Sandu sunt întreținute pe linia diplomaților noștri. Dvs. cunoașteți că ea a fost felicitată cu ocazia alegerii de președintele Putin", a declarat Peskov.   

Regiunea transnistreană, care are 60% dintre locuitori ruși și ucraineni, a căutat să se separe de Moldova chiar înainte de prăbușirea URSS, temându-se că Moldova se va alătura României pe valul naționalismului și aderării la România.

În 1992, după o încercare a autorităților moldovenești de a rezolva conflictul transnistrean pe cale armată, regiunea din stânga Nistrului a ieșit practic de sub controlul Chișinăului. Soldații ruși de menținere a păcii au fost aduși în zona de conflict la 29 iulie 1992, în conformitate cu un acord semnat de președinții Federației Ruse și Moldovei.

În acest an s-au împlinit 28 de ani de la declanșarea operațiuni de menținere a păcii în Transnistria. Pacea este menținută în regiunea de conflict de 402 militari ruși, 492 - transnistreni, 355 - moldoveni și observatori militari din Ucraina. Ostașii din trupele de menținere a păcii se află la 15 posturi staționare și la posturile de trecere a hotarului administrativ, care sunt amplasate în punctele cheie din zona de securitate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Transnistria, Maia Sandu, Kremlin

Загрузка...