Hungarian Prime Minister Viktor Orban arrives to a vote on a bill tightening regulations on foreign universities operating in Hungary.

După Germania, și Ungaria refuză o decizie a Curții de Justiție a UE

521
(reînnoit 14:07 19.05.2020)
Europa este în șoc: a apărut a doua țară care refuză o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, și anume Ungaria, pe chestiunea legată de migrație, după ce Germania a refuzat decizia CJUE pe o speță economică.

BRUXELLES, 19 mai - Sputnik, Daniela Porovăț. Agenția de știri oficială a Ungariei MTI informează că Guvernul ungar nu acceptă sentinţa pronunţată de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene privind zonele de tranzit (pentru migranți). Mai mult, Guvernul de la Budapesta examinează dacă funcţionarea acestora este în conflict cu Constituţia Ungariei, potrivit lui György Bakondi, consilierul-şef pentru securitate internă al prim-ministrului ungar.

György Bakondi a subliniat că zona de tranzit este un element de control al frontierei, care funcţionează bine, iar demontarea ei ar reduce efectul descurajant al gardului construit de-a lungul frontierei şi chiar ar provoca o situaţie similară crizei privind imigranţii din 2015.

Potrivit aceluiași oficial, odată cu ridicarea restricţiilor de părăsire a locuinţelor, se poate constata o intensificare semnificativă pe principalele rute de migraţie, iar dacă Turcia îşi redeschide graniţele pentru imigranţi, numărul de persoane de pe ruta balcanică ar putea creşte în continuare, în timp ce la graniţa greco-turcă se pot isca confruntări serioase.

Oficialul maghiar a adăugat că, în prezent, imigranţii reprezintă o ameninţare nu doar pentru securitatea internă, ci şi pentru sănătatea publică, deoarece nu se ştie câte dintre cele 130 000 de persoane de pe ruta balcanică au fost infectate cu coronavirus.

Ungaria va apela la toate oportunităţile legale pentru a revizui sentinţa pronunţată privind zonele de tranzit, a mai anunțat consilierul-şef pentru securitate internă al prim-ministrului ungar, arătând că ţările europene sunt preocupate în prezent de combaterea epidemiei de coronavirus şi de provocările economice în urma pandemiei, motiv pentru care sosirea în masă a imigranţilor şi încărcarea sistemului de asistenţă medicală nu sunt de dorit.

Germania a deschis sezonul anti-CJUE

Pe 5 mai, judecătorii Curţii Constituționale a Germaniei au decis că programul inițiat de Banca Central Europeană (BCE) de cumpărare a titlurilor de stat, care a fost lansat în anul 2015, este neconstituţional. Astfel Curtea Constituţională din Germania a contrazis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Consecința deciziei Curții Constituționale de la Berlin nu acționează doar în plan juridic, ci şi în cel politic, indicând o formă de neobediență față de Bruxelles și arătând că acele ţări care nu execută deciziile CJUE nu ar mai putea fi obligate să o facă dacă legislația internă are alte prevederi.

Cum UE este deja afectată de pandemie și de semnalele de lipsă de solidaritate și coeziune de care a dat dovadă în ultima perioadă, faptul că două state refuză deciziile CJUE arată că Uniunea se confruntă cu o criză de credibilitate și legitimitate gravă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

521
Tagurile:
Curtea Europeană de Justiție, Germania, Ungaria
Tematic
Lege istorică în Parlament, inițiată de Titus Corlățean. Ungaria se va enerva rău!
Ungaria acuză UE pentru ”vânătoarea de vrăjitoare şi campania de denigrare”
Președintele Comisiei Europene amenință Ungaria, Budapesta acuză ”dictatura liberală”
Dramă pentru 3.500 de români sunt blocați în mașini la granița dintre Austria și Ungaria
Ambasadorii din cinci țări, certați de Budapesta pentru fake news despre Ungaria
Viktor Orban: Ungaria luptă împotriva coronavirusului pe patru fronturi
Ungaria dă clasă Europei: a primit 31 de milioane de măști din China
Préparation pour une cérémonie militaire ce 14 juillet 2020 sur la Place de la Concorde

Ziua Națională a Franței, pentru prima oară fără defilarea de pe Champs-Elysées după 1945

242
Franţa sărbătoreşte astăzi Ziua Naţională, pentru prima dată după 1945, fără celebra paradă militară de pe Champs-Elysées, din cauza epidemiei COVID-19

BRUXELLES, 14 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Franța a anulat tradiţionala defilare militară de pe Bulevardul Champs-Elysées, celebrarea Zilei Naționale având loc printr-un ceremonial restrând desfășurat în La Place de la Concorde.

Tot astăzi, cu ocazia Zilei Naționale, preşedintele Emmanuel Macron îşi va expune, într-un interviu televizat, noile orientări destinate să ajute Franţa să iasă din criza provocată de noul coronavirus, la scurt timp după ce a avut loc schimbarea premierului și a Guvernului de la Paris.

În prezența preşedintelui Macron, circa 2.000 de militari au defilat în cerc, cu jumătate mai puţini decât în mod obişnuit la astfel de festivităţi, fiiind folosit un spațiu precis delimitat, spre deosebire de parada tradițională care avea loc cu public pe tot bulevardul Champs-Elysées.

În tribune se vor afla 2.500 de invitaţi, dintre care 1.400 îi vor reprezenta pe francezii aflaţi în prima linie a luptei cu epidemia: personal medical, cadre didactice, casieri, poliţişti, jandarmi, pompieri, lucrători în fabrici care produc măşti sau teste.

Au fost invitaţi, de asemenea, reprezentanţi ai Germaniei, Elveţiei, Austriei şi Luxemburgului, în semn de mulţumire pentru faptul că aceste ţări au primit 161 de pacienţi francezi aflaţi în situaţie critică.

Puţin mai târziu, în formatul tradiţional al unui interviu în direct de la Palatul Elysée, şeful statului francez îşi va prezenta programul pentru viitor, la câteva zile după ce a schimbat premierul şi o parte a guvernului.

Acest discurs va da startul ultimelor 600 de zile ale mandatului de 5 ani al preşedintelui, în perspectiva scrutinului din 2022.

Pe lângă planul de apărare în cazul unei reluări a epidemiei, Macron ar urma să detalieze măsurile de relansare economică şi de susţinere a locurilor de muncă începând din toamnă, inclusiv anunţuri sectoriale, mergând de la ajutoare pentru angajarea tinerilor până la măsuri anunţate în faţa Convenţiei cetăţeneşti pentru climă.

În cursul serii, un foc de artificii va fi lansat de la Turnul Eiffel, înconjurat de măsuri de securitate pentru evitarea adunărilor.

În întreaga ţară au fost anulate numeroase focuri de artificii şi spectacole pirotehnice pentru a se limita aglomerările.

Balurile populare şi concertele de cartier prilejuite de Ziua Naţională au fost şi ele anulate în cea mai mare parte, în vreme ce experţii trag un semnal de alarmă în legătură cu un al doilea val al epidemiei care a costat deja în Franţa peste 30.000 de vieţi.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

242
Tagurile:
Emmanuel Macron, Paradă militară, Franța

Загрузка...
Francouzský prezident Emmanuel Macron

Îngrijorat de Turcia, Macron un mesaj radical, dar uită recunoască vina Franței!

130
Președintele francez, Emmanuel Macron, pare extrem de îngrijorat de situația din Mediterana, după ultimele acțiuni ale Turciei.

BUCUREȘTI, 14 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Macron consideră că zona Mediteranei va fi ”provocarea anilor următori” și este crucial ca Europa ”să îşi asume dosarele geopolitice” din regiune, pentru ca aceasta să rămână sub controlul său, nu sub a ”altor puteri”

Agențiile internaționale comentează că Macron s-ar referi la Turcia şi la Rusia, deși nu le-a nominalizat.

”Zona Mediteranei va fi provocarea anilor următori, pentru că factorii de criză care se combină acolo sunt numeroşi: contestarea zonelor maritime, confruntările între ţările riverane, destabilizarea Libiei, migraţia, traficul, accesul la resurse”, a declarat Emmanuel Macron într-un discurs adresat armatei în ajunul Zilei Naţionale a Franței, 14 Iulie.

Macron consideră că ”Europa trebuie să-şi redefinească rolul şi locul său acolo, fără naivitate şi fără complezenţă” iar ”Mediterana nu poate construi o pace durabilă fără noi, nu putem accepta ca viitorul nostru să fie construit de alte puteri”.

Președintele francez a definit ”o adevărată politică europeană pentru Mediterana” ca fiind ”o necesitate şi o urgenţă”.

Macron  a subliniat că, în privința Libiei, ”stabilizarea sa este fundamentală pentru securitatea Europei şi a zonei Sahel”.

”Este motivul pentru care lansez un apel la reluarea imediată a negocierilor şi dialogului politic, în vederea unui acord de încetare a focului - trebuie să punem capăt intrărilor masive de arme şi de mercenari în această ţară”, a spus Macron, transmite Agerpres

Ei bine, ceea ce omite să recunoască Macron este că tocmai Franței i se datorează criza din Libia și destabilizarea marelui producător de petrol din nordul Africii. Ingerința franceză a dus la un conflict care, alături de ce americană din Egipt, a dat foc coastei africane a Mediteranei.

Să reamintim că Franța a deschis un front și în Mali – transformând statul african extrem de bogat în resurse într-o adevărată tragedie umanitară. Și România a treimi acolo trupe.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

130
Tagurile:
Franța, Turcia, Emmanuel Macron

Загрузка...
Klaus Iohannis

Iohannis atacă din nou PSD

0
(reînnoit 14:19 14.07.2020)
Președintele Klaus Iohannis se declară siderat de felul în care PSD reacționează în Parlament pe tema legii privind carantina și izolarea, acuzând că tergiversarea legii poate să coste viața unor zeci sau sute de români.

BUCUREȘTI, 14 iul - Sputnik, Marius Holdean. Klaus Iohannis și-a început declarația de presă de astăzi subliniind că pandemia este cea mai gravă criză sanitară din ultimul secol și arătând că de o sută de ani nu a mai existat o boală cu un impact atât de profund.

El a insitat că și în România efectele devin din ce în ce mai vizibile și că astăzi există 637 de cazuri noi.

”Este greu de imaginat cum pot fi unii care umblă pe la televizor, pe stradă și spun că nu este niciun pericol, ba alții chiar adepți ai teoriei conspiraționiste spun că nu există boala. Boala există și are impact devastator”, a lansat Iohannis un atac care va fi îndreptat, în cele din urmă, spre PSD.

Iohannis s-a arătat de altfel siderat de felul în care PSD a reacționat în Parlament pe legea care reglementează carantina și izolarea, el acuzând partidul de un”cinism exagerat”.

Potrivit președintelui, PSD ar priva Guvernul de instrumentul legal care reglementează carantina și izolarea și i-a acuzat pe social-democrați că acestă tergiversare ar putea să coste viața a zeci și poate a sute de români.

Drept urmare, Iohannis a făcut un apel către Parlament să aprobe o formă bună a legii, în caz contrar făcându-i răspunzători morali pentru moartea a zeci de români.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
PSD, Klaus Iohannis
Tematic
Carmen Avram anunță cea mai grea înfrângere pentru Iohannis și Orban – cei doi tac mâlc!
Fost europarlamentar : Iohannis s-a transformat ”din statuie mută în coadă de topor activ”
Olanda poate bloca milioanele la care visează Orban și Iohannis

Загрузка...