Coronavirus

UE nu se poate pune de acord cum lupte împotriva crizei

78
Miniştrii de finanţe din statele UE nu au reușit să ajungă la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19

BRUXELLES, 8 apr - Sputnik, Daniela Porovăț. Discuțiile dintre miniștrii de finanțe din țările UE, începute ieri la Burxelles, s-au prelungit în noaptea de marţi spre miercuri fără rezultat. Conflictul dintre statele din nordul continentului şi cele din sud pare de de nerezolvat, acestea din urmă solicitând un efort financiar fără precedent cu preţul asumării unei datorii comune (aşa numitele coronabonduri).

Discuțiile s-au desfășurat cu multe ore de întrerupere în timpul cărora au avut loc numeroase discuţii în format restrâns în încercarea de a se ieşi din impas.

Reuniunea reprezintă un test decisiv pentru unitatea celor 27 de state membre, UE fiind deja criticată pentru lipsa sa de solidaritate și după eşecul summitului şefilor de stat şi de guvern consacrat crizei, care a avut loc pe 26 martie. Dar reuniunea miniștrilor de finanțe ai UE s-a terminat fără rezolvarea disensiunilor, la fel ca și summit-ul liderilor țărilor europene.

Răspunsul european la pandemie urmează să se orienteze pe trei axe principale: până la 240 de miliarde de euro de împrumuturi din fondurile de rezervă ale zonei euro, un fond de garanţii pentru companii şi sprijin pentru şomajul parţial.

Dar ţările cele mai afectate de pandemie, în special Italia, continuă să solicite, suplimentar, crearea unui instrument comun de datorie, sub forma unor euro-obligaţiuni denumite deseori coronabonduri sau eurobonduri, destinat relansării economiei după încheierea crizei.

Printre aceste ţări se numără şi Spania, Franţa, Grecia, Malta, Luxemburg şi Irlanda.

"Eurobondurile reprezintă un răspuns serios şi adaptat", a insistat acum două zile premierul italian Giuseppe Conte, a cărui ţară este cea mai afectată de pandemia COVID-19.

Statele din nordul Europei, în special Germania şi Olanda, s-au opus Italiei, susţinută de Spania, ceea ce a determinant eşecul summitului din 26 martie.

Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе.
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Mutualizarea datoriei (împărţirea poverii financiare) reprezintă o linie roşie pentru Berlin şi Haga, care refuză să se angajeze într-un împrumut comun cu statele sudice foarte îndatorate şi a căror gestiune o consideră laxă.

În tabăra Germaniei şi Olandei se mai află Danemarca, Austria, Suedia şi statele baltice.

Chiar înainte de începerea reuniunii de ieri, preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno, a făcut apel la miniştrii "să îşi asume un angajament clar în favoarea unui plan de relansare coordonat şi de mare anvergură", fără a menţiona soluţia unei datorii comune.

Franța propune o soluție de compromis

Franţa speră să aibă succes cu oferta sa de compromis, ce propune crearea unui "fond de relansare" care să permită emiterea unei datorii comune pentru statele membre, dar care să se limiteze la serviciile publice esenţiale precum sănătatea sau ramurile industriale ameninţate. Ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire doreşte ca această opţiune să fie menţionate în concluziile reuniunii.

Mai degrabă decât să discute despre o datorie comună ipotetică, ţările nordice preferă pentru moment să se concentreze asupra instrumentelor deja existente pentru contracararea şocului economic, în special Mecanismul European de Stabilitate (MES) creat în 2012, ca urmare a crizei datoriilor din zona euro.

Mecanismul ar putea acorda împrumuturi statelor aflate în dificultate care să meargă până la 2% din PIB, adică până la 240 de miliarde de euro pentru întreaga zonă euro, cu contrapărţi mai limitate decât de obicei.

Italia, care respinge cea mai mică condiţionalitate în acordarea acestor împrumuturi, consideră că acest fond nu este potrivit. Premierul Conte s-a exprimat tranşant pe acest subiect "MES nu, eurobond da".

Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să se implice printr-un fond de garanţii paneuropean, în valoare de 25 de miliarde de euro, care ar permite mobilizarea până la 200 de miliarde de euro suplimentari pentru companii.

Miniştrii europeni de finanţe urmează să valideze proiectul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument care să garanteze, cu până la 100 de miliarde de euro, planurile naţionale privind şomajul parţial.

Dacă se va ajunge la un acord, propunerile miniştrilor de finanţe urmează să fie aprobate de şefii de stat şi de guvern din statele membre UE.

78
Tagurile:
coronavirus
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume (1799)
Drapelul Iranului

Iranul nu se teme de SUA refuză o întâlnire cu Biden!

29
(reînnoit 07:43 23.06.2021)
Alegerile din Iran au fost criticate de SUA – iar Teheranul răspunde dur acuzațiilor Washingtonului, acuzând imixtiunile americane! Noul președinte e intransigent!

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. După cum s-a anunțat, în urma alegerilor prezidențiale din Iran, șeful autorităţii judiciare, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, a obţinut 61,95% din voturi și a fost declarat câștigător.

Prezența la vot a fost relativ redusă - 48,8% dintre alegători, potrivit datelor oficiale, în condițiile în care unii competitori au fost descalificați.

Imediat după anunţarea rezultatelor, Departamentul de Stat al SUA a făcut o declarație prin care își exprimă regretul că ”iranienii au fost privaţi de dreptul lor de a-şi alege proprii lideri prin intermediul unui proces electoral liber şi echitabil”.

La rândul său, Teheranul nu a rămas dator, ci a acuzat SUA de ”ingerinţă în afacerile interne ale Iranului”, declarația Departamentului de Stat fiind un exemplu în acest sens.

”Condamnăm această declarație, Guvernul american nu este bine plasat pentru a comenta procesul electoral din Iran sau din orice altă ţară”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Ali Rabii.

La rândul său, Seyyed Ebrahim Rais al-Sadati, considerat un ”ultraconservator” a declarat că ”NU va permite negocieri pentru distracţie privind dosarul nuclear”.

De asemenea, Ebrahim Rais, care va prelua funcția prezidențială în luna august, a refuzat o eventuală întâlnire cu preşedintele american Joe Biden – semn că Iranul nu se teme de SUA, dar și că în Orient nu va fi liniște în condițiile în care democrații americani sunt partizanii implicării externe.

29
Tagurile:
Joe Biden, SUA, Iran

Загрузка...
Dolari americani

În timp ce românii privesc la scandaluri, s-a votat combinația imensă și dubioasă cu SUA!

188
Cea mai mare lovitură din ultimele decenii? Una dintre cele mai mari combinații și facilități pentru SUA s-a votat în Parlamentul României – și asta la adăpostul scandalurilor de zi cu zi

BUCUREȘTI, 23 iun – Sputnik. În timp ce românii sunt ținuți în priză de felurite scandaluri – cu educația sexuală, cu moțiuni fără șanse, cu bătălii în ligheanul PNL sau cu șobolanii ”Madamei Fă”, în parlament s-a votat ”acordul România SUA pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă”.

”Să vedem cum va fi "investiția" de la Cernavodă - să zicem mersi, dacă americanii vor face măcar un KFC acolo”, comenta jurnalistul de investigații Mirel Curea în octombrie 2020, când România accepta să împrumute o sumă uriașă de la SUA… pentru ca tot o firmă americană să preia, fără licitație, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

Ei bine, vestea bombă e că, în timp ce românii sunt amețiți cu tot felul de scandaluri, în parlament s-a votat ”parteneriatul” bazat pe uriașul împrumut de 8 miliarde euro!

”Am votat astăzi, la Senat, cameră decizională, acordul istoric încheiat între România și Statele Unite ale Americii pentru modernizarea Centralei Nucleare de la Cernavodă!”, anunță Alina Gorghiu, neuitând nici osanalele pentru lider: ”Personajul-cheie din spatele acestei reușite a fost Președintele Iohannis, cel care a pus bazele acestui acord, în 2017, la întâlnirea cu Donald Trump de la Casa Albă”.

Și, evident, liberala ridică în slăvi și ”parteneriatul strategic”: ”Acordul este expresia concretă a importanței parteneriatului nostru strategic cu SUA și a angajamentului pentru securitate energetică în Europa”.

Continuând în același stil al propagandei, senatoarea spune că ”este un proiect în valoare de 8 miliarde de euro, care va implementa cele mai înalte standarde de securitate energetică, va determina creștere economică și va crea numeroase locuri de muncă!”.

Noi îi spunem ”pușchea pe limbă”… să nu cumva să rămână… doar în fază de proiect, ca multe altele ”realizate” în cei 31 de ani.

Cert este că preluarea lucrărilor de către americani s-a făcut în totală sfidare a regulilor competiției, constructorul chinez, de mare anvergură și experiență în domeniu, fiind eliminat pe criterii ”strategice”.

Tot pe aceleași criterii a fost ales constructorul american, la fel a primit o parte de proiectare și o întreprindere franceză, ca să fie împăcat atentul Macron – cât despre împrumutul uriaș nimeni nu spune cine a împuternicit pe cine să negocieze cu banca americană și în ce marjă de condiții!

Când e vorba de SUA nu se discută nimic – e ”strategic”.

***

Reamintim că firme și personaje din SUA controlează Fondul proprietatea, care la rândul său are un cuvânt decisiv la Nuclearelectrica. De asemenea, CN Nuclearelectrica e condusă de un personaj controversat, venit tot din SUA, unde prestat studii la fel de controversate… precum premierul Cîțu.

188
Tagurile:
Bani, SUA, centrală nucleară, Cernavodă, NuclearElectrica

Загрузка...
Daniel Zamfir

Daniel Zamfir denunță o nouă ”cedare de SUVERANITATE” către străini

0
(reînnoit 07:57 23.06.2021)
O veste gravă vine de la Parlament – una dintre cele mai controversate legi, care ”permite  vânzarea necondiționată” către străini a trecut tacit! Cine e vinovat

BUCUREȘTI, 23 iul – Sputnik. Senatorul Daniel Zamfir face un anunț grav: în Senat s-a dat curs ”încă unei cedări de SUVERANITATE”.

Senatorul PSD arată că ieri Senatul a luat act că Legea privind vânzarea terenurilor agricole ”a trecut tacit”. Acuzația este gravă – și o vizează pe una dintre cele mai puternice și controversate figuri din PNL, Iulia Scântei.

”Printr-o manevră deja patentată, servitoarea de serviciu, Iulia Scântei, președinta Comisiei Juridice, a refuzat să dezbată în Comisia Juridică legea, deși comisia de agricultură, comisie co-raportoare, respinsese modificările care permiteau vânzarea necondiționata străinilor”, scrie Zamfir.

De fapt, aici este și cheia – articolele care vizează ”vânzarea necondiționată” a terenurilor agricole – România fiind o campioană la acest capitol, după cum menționează mass media.

Zamfir o acuză pe Iulia Scântei că ”acolo unde nu i se repartizează pentru raport proiecte de lege, solicită  Comisia Juridică să fie co-raportoare” și astfel, ”dacă vreun proiect, unde au ei interese, primește un raport negativ - cum e cazul acestei legi – Comisia Juridică nu o mai dezbate ca să treacă tacit în forma  inițiatorului”.

”Notărița milionară, abonată la contractele cu Statul,  continua agresiv să impună interese contrare românilor, în timp ce averea îi creste substanțial în timpul mandatului de senator”, acuză Zamfir, citând presa ieșeană, plină de informații despre senatoarea Iulia Scântei.

Precizăm că, în cazul proiectului legislativ la care se referă Daniel Zamfir, Camera Deputaților este decizională. Dar, așa cum ne amintim, Iohannis și PNL au făcut mare caz de legi care au trecut ”tacit” prin prima cameră sesizată. Acum tac. Oare de ce?

0
Tagurile:
Suveranitate, Daniel Zamfir

Загрузка...