BUCUREȘTI, 20 mart - Sputnik. Numărul infecțiilor cu Covid-19 în Franța a crescut cu aproape 2.000 în două zile, potrivit directorului general al Sănătății, și a ajuns la 10.995. Jérôme Salomon a spus că peste 100 de noi decese au fost înregistrate în Franța în 24 de ore.
Potrivit acestuia, 1.122 de persoane se află într-o stare gravă în terapie intensivă.
În plus, Salomon a subliniat că aproape 1.300 de persoane considerate a fi fost vindecate au putut să se întoarcă la casele lor.
Jérôme Salomon a explicat că durata de izolare depinde de evoluția pandemiei și a invitat concetățenii să respecte cu strictețe măsurile puse în aplicare.
El a lăudat mobilizarea incredibilă a specialiștilor din domeniul sănătății care reușesc să facă mai mult de 4.000 de teste pe zi pentru un total de 50.000 deja efectuate.
BUCUREȘTI, 7 mart - Sputnik. Din ce în ce mai mulți adolescenți estonieni sunt instruiți să participe la un posibil război cu Rusia, au declarat experții într-o discuție cu RT.
Astfel, ministrul eston al apărării, Kalle Laanet, a remarcat anterior o creștere a numărului de tineri care sunt gata să ia parte la rezistența inamicului. Conform rezultatelor sondajelor de opinie, ponderea acestora a crescut de la 54 la 63%.
Potrivit experților, există o creștere a rusofobiei în țară, care este alimentată de autoritățile oficiale, încercând să intimideze populația cu pericole din exterior.
„Mitul„ amenințării din Est ”a devenit o obsesie a autorităților estone și, datorită propagandei la scară largă, o parte semnificativă a populației s-a infectat cu„ alarmismul rusofob ”, a declarat Leonid Vardomsky, șeful Centrul de studii post-sovietice de la Institutul de Economie al Academiei de Științe din Rusia.
Expertul a subliniat că, răspândind o perspectivă alternativă asupra Rusiei, autoritățile estone încearcă să distragă atenția cetățenilor de la problemele interne.
Vladislav Vorotnikov, cercetător de frunte la Centrul de Studii Europene de la Institutul de Studii Internaționale de la MGIMO, consideră că Estonia modelează imaginea Rusiei ca inamic în rândul populației de câțiva ani și chiar a obținut succes în această direcție.
BUCUREȘTI, 7 mart - Sputnik. Ministerul Japonez al Sănătății a anunțat al doilea caz de anafilaxie după vaccinarea cu preparatul companiei americane Pfizer.
Incidentul i s-a întâmplat unei femei cu vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani. La 25 de minute după injecție, a început să tușească, să scadă febra și tensiunea arterială, dificultăți de respirație și mâncărime. Femeii i s-au administrat medicamente, după care aceste simptome au dispărut.
Ministerul Sănătății a menționat că pacientul „nu are boli concomitente” care ar putea provoca o reacție alergică și a sugerat că ar putea exista o legătură cu vaccinul.
Primul caz de anafilaxie după vaccinarea cu vaccinul Pfizer a fost raportat în Japonia pe 5 martie. Atunci, reacția alergică s-a manifestat la o femeie cu vârsta cuprinsă între 30 si 40 de ani, care suferă de astm.
Contactat de Sputnik Moldova, Alexandru a spus că sâmbătă seara a mers împreuna cu polițiștii care au documentat cazul la sectorul de poliție pentru a fi audiat.
Acolo însă era rând (asta probabil din cauza măsurilor anti-COVID) și a fost nevoit să aștepte afară. Pentru că timpul trecea și era și frig, Alexandru a ajuns la înțelegere cu poliția ca oamenii legii să-l sune sau să-l citeze după sărbătoarea de 8 Martie, adică marți sau miercuri, ca acesta să se prezinte la sectorul de poliție pentru audieri.Alexandru Gâscă a relatat pentru Sputnik Moldova că a recurs la acest gest, care unor li s-a părut mult prea îndrăzneț - să răstoarne lăzile cu struguri alterați din magazin - pentru a atrage atenția opiniei publice asupra problemelor grave cu care se confruntă producătorii autohtoni în Republica Moldova și felul în care sunt tratați de marele rețele de magazine din țara noastră. Alexandru spune că supermarketurile din Moldova îi favorizează pe producătorii de import, care, în majoritatea cazurilor sunt niște multinaționale, și îi desconsideră pe producătorii locali. Spre exemplu, el spune că marele lanțuri de magazine cumpără de la viticultorii locali struguri de calitate de soiul Moldova cu doar cinci lei, în magazin prețul acestora îl cunosc toți - este triplu, dacă nu și mai mult.
Producătorii autohtoni sunt jăcmăniți, iar marfa lor este sabotată în marele rețele de supermarketuri, afirmă Alexandru Gâscă. Dar pentru a schimba lucrurile este necesar ca cumpărătorul să aibă o altă abordare față de această gravă problemă care subminează dezvoltarea agriculturii autohtone.
Trebuie să menționăm că, chiar dacă pentru unii gestul activistului civic ar putea să pară disproporționat și excentric, Alexandru Gâscă are, în fond, dreptate în demersul lui. Este atât de firesc să ne întrebăm ce drepturi au cetățenii moldoveni în țara lor dacă până și să facă agricultură nu li se dă voie, nici măcar să cultive struguri? Adică să-i cultive li se permite, dar nu li se permite să-i și vândă, ceea ce este și mai criminal.
Eu nu sunt jurist și nici nu am pretenții de a spune ce este legal și ce ese antilegal. Dar, în opinia mea de nejurist, fapta lui Alexandru nu se încadrează sunt nicio formă în codul penal sau contravențional. Și asta pentru că ceea ce a făcut el nu este o crimă, o infracțiune, ci doar un gest simbolic. El doar nu a agresat oameni, ci doar câteva lăzi cu strugur alterați pe care vânzătorii au avut nesimțirea să-i propună spre comercializare.În luna septembrie 2018, eu am realizat un interviu cu Alexandru Gâscă în studioul Sputnik Moldova. Atunci el spunea că "În țara noastră, nici consumatorii și nici guvernanții nu sunt solidari cu producătorii". Vă invit să-l ascultați ca să vedeți cât de multă dreptate are și cât de consecvent este acest activist civic.