Su-24

Aviația rusă a atacat pozițiile teroriștilor pro-turci din Siria

953
(reînnoit 16:51 20.02.2020)
Aviația rusă a atacat pozițiile militanților susținuți de Turcia în Siria, asigurând armatei siriene respingerea tuturor atacurilor.

BUCUREȘTI, 20 feb – Sputnik. Avioanele rusești Su-24 au efectuat atacuri asupra teroriștilor aflați în înaintare, ceea ce a permis forțelor siriene să respingă toate atacurile, se menționează într-o declarație a Centrului rusesc pentru conciliere a părților în conflictul din Siria.

Potrivit Centrului, militanții pro-turci susținuți de artileria armatei turcești, au rupt linia de apărare a armatei siriene în Qmenas și Al-Nayrab.

“În scopul neadmiterii pătrunderii bandelor în interiorul teritoriului sirian, la solicitarea comandamentului sirian, avioanele Su-24 al forțelor aero-spațiale ale Rusiei au efectuat un atac asupra formațiunilor înarmate ale teroriștilor. Acest lucru a permis trupelor siriene să respingă toate atacurile. A fost distrus un tanc, șase blindate și cinci camionete cu arme de mare calibru”, se spune în comunicat.

Totodată, potrivit Centrului, Rusia îndeamnă partea turcă să înceteze susținerea teroriștilor și orice transmitere a armelor acestora.

“Vrem să atragem atenția că nu este primul caz de susținere a militanților din partea forțelor armate ale Turciei. Pentru evitarea unor incidente, îndemnăm partea turcă să înceteze susținerea acțiunilor teroriștilor și orice aprovizionare a lor cu arme”, menționează Centrul rusesc pentru conciliere a părților în conflict din Siria.

În urma atacurilor artileriei turce asupra pozițiilor armatei guvernamentale, patru militari sirieni au fost răniți. Partea turcă și-a încetat bombardamentele după ce au fost observați de forțele rusești, care au expediat o avertizare Turciei.

“Pe linia de deconflictualizare, părții turce i-a fost adusă la cunoștință că mijloacele rusești de control obiectiv a fost înregistrate atacuri cu artilerie de pe pozițiile turce asupra unităților armatei siriene... După expedierea acestei informații, partea turcă și-a încetat atacul”, a informat Centrul.

Pe de altă parte, Ministerul Apărării al Turciei anunță că a ucis 50 de militari sirieni în urma atacului cu artilerie, în timp ce în urma atacului aerian au murit 2 militari turci.

953
Tagurile:
Turcia, Siria, Rusia
Тема:
Războiul din Siria. Tensiunile din provincia Idlib (514)
Tematic
Cinci militari turci au fost uciși în urma unui atac în Idlib, Siria
Soldații americani au împușcat doi civili în Siria, inclusiv un copil - surse
Turcia transferă lansatoare de rachetă în Idlib, Siria
Turcia așteaptă un sprijin concret din partea SUA și NATO în Idlib
SUA ar putea ajuta Turcia în Idlib cu informații secrete și echipament militar
Șoigu: SUA jefuiesc Siria de resursele de petrol
Lavrov: Rusia susține armata siriană în provincia Idlib
Policier à Saint-Etienne-du-Rouvray

Ipoteză incendiară: ”Franța se îndreaptă spre violența extremă va ghilotina UE!”

122
Una dintre cele mai interesante reacții după alegerile din Franța, care dau tonul unui adevărat cutremur în Uniunea Europeană

BUCUREȘTI, 22 iun – Sputnik. Două aspecte sunt confirmate și după alegerile din Franța: lipsa totală de credibilitate a liderilor actuali din țările UE – și faptul că Franța a rămas țara care dă tonul schimbării în Europa, acum aceasta referindu-se la absenteism.

În fapt, avem nu o schimbare – ci un adevărat seism; iar rezultatul schimbării s-ar putea referi nu numai la temporarii conducători, ci chiar la o modificare sistemică.  

Unul dintre cei mai bine pregătiți oameni politici români, avocatul Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, titrează dur într-un comentariu legat de alegerile din Hexagon: ”Franța a ridicat GHILOTINELE împotriva UE! Să ne rugăm la Dumnezeu!”.  

Pavelescu consideră că absenteismul la alegerile regionale din Franța, de aproape 70%, înseamnă ”falimentul democrației”, remarcând că Adunarea Națională a Marinei le Pen, ”cu tot efortul globaliștilor de demonizare și izolare” a ieșit pe locul doi, în timp ce partidul lui Macron a obținut 11%, adică 3,5% din voturile francezilor.

Deci, da, președintele considerat unul dintre pilonii menținerii UE în forma actuală a primit de la poporul său doar voturi… în marja de eroare! Despre asta vorbim acum! 

Mai mult, Pavelescu atrage atenția că dacă asemenea situații se întâlnesc și la alții, cum ar fi  România, asta ”nu are relevanță”, deoarece ”la noi mecanismele de supunere sunt cu mult mai puternice, iar tradiția și mentalitatea sunt altele, ale supraviețuirii în istorie”.

În schimb Franța, ”din contră, are cea mai cumplită memorie din lume, a ghilotinei!”.

De aceea, ”teama cea mai mare” a politicianului intelectual  este că ”Franța se îndreaptă spre violență extremă și nicio forță politică n-o poate evita”.

”Scrisorile militarilor, care previzionau în urmă cu două-trei luni războiul civil și lovitura militară de stat, reflectă această realitate terifiantă”, spune Aurelian Pavelescu.

Și, atenție la un alt aspect esențial: ”Încercarea lui Macron și Merkel de a impune globalismul în Europa prin trecerea de la epoca supremației germane la tandemul franco-german, pentru a-i face și pe francezi părtași la roadele globalismului, a eșuat”.

În acest context, Pavelescu pune o întrebare temerară: ”Ce altă opțiune ar mai avea Franța? Niciuna”. Adică ”Franța se îndreaptă spre violență extremă”?! Pavelescu așa crede…

”Dacă SUA a reușit să gestioneze teribilul 6 ianuarie, când Capitoliul a fost ocupat de mulțime (cu consecințe nebănuite în viitor), în Franța sunt șanse mici să se oprească acolo”, conchide Pavelescu, încheind cu un alt recurs la memoria Revoluției Franceze – ”Iar până la Bruxelles se ajunge în două ore”.

Un comentariu în tonuri grave – dar pe care dacă dorești să îl combați te vei trezi priponit de aceeași întrebare: ”Ce altă opțiune ar mai avea Franța?”. Și vei continua: dar Europa unor alți ”Macroni”?

122
Tagurile:
Violențe, UE, Franța

Загрузка...

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei

58
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
În dimineața de 22 iunie 1941, Germania fascistă și aliații ei au atacat URSS. Au început lupte la frontierele de vest ale Uniunii Sovietice.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Conducerea română a ordonat trupelor traversarea Prutului în apropiere de Cuconeștii Vechi, Sculeni, Leușeni, Cioara și în direcția Cahul, precum și traversarea Nistrului, în preajma localității Cartal.

Trupele germano-române au pierdut în luptele de la graniță în vara anului 41 peste 8000 de persoane.

Ofensiva în Basarabia era efectuată de armata a 11-a germană, armata a 3-a și a 4-a românească care însumau 600 de mii de persoane. Acestora li se opunea armata sovietic 9 și 18.

Trupele germano-române nu au reușit să treacă granița pe segmentul basarabean până în 29 iunie.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

Pe 8 iunie, lângă satul Dolna, divizia moldovenească 95 de puști a înfrânt regimentele 67 Infanterie și 63 Artilerie ale Armatei Române. Peste două zile, inamicul a fost lovit în satul Lăpușna, fiind încetinită avansarea diviziei 72 germane la stația Bâcovăț.

Doar pe 26 iulie trupele sovietice au părăsit în totalitate RSS Moldovenească, după o lună de lupte.

58
  • 22 iunie
    © Sputnik / Vadim Rusu

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie


Загрузка...
Flagul Federației Ruse și UE

Putin, la 80 de ani de la invazia naziștilor în URSS: fim deschiși, în ciuda trecutului

7
(reînnoit 11:57 22.06.2021)
Vladimir Putin a publicat un articol în săptămânalul german Die Zeit cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la invazia URSS-ului de către naziști

BRUXELLES, 22 iun – Sputnik. Președintele rus Vladimir Putin transmite într-un editorial pentru Die Zeit, redat de RT, că la 22 iunie 1941, exact acum 80 de ani, după ce au cucerit practic întreaga Europă, naziștii au atacat URSS. Putin amintește că, pentru poporul sovietic, atunci a început Marele Război Patriotic - cel mai sângeros din istoria țării, în care zeci de milioane și-au pierdut viața, iar potențialul economic al țării și bunurile sale culturale au fost grav deteriorate.

”Suntem mândri de curajul și statornicia atât a eroilor Armatei Roșii, cât și a lucrătorilor de pe frontul de acasă, care nu numai că au apărat independența și demnitatea patriei noastre, dar au salvat și Europa și lumea de înrobire. În ciuda încercărilor care se fac astăzi de a rescrie paginile trecutului, adevărul este că soldații sovietici au venit în Germania nu pentru a se răzbuna pe germani, ci cu o nobilă și măreață misiune de eliberare. Păstrăm cu sfințenie amintirea eroilor care au luptat împotriva nazismului. Ne amintim cu recunoștință de aliații noștri din coaliția anti-Hitler, de participanții la mișcarea de rezistență și de antifasciștii germani care ne-au adus mai aproape de victoria comună”, a transmis Putin.

Președintele Federației Ruse a adăugat observația că, după ce au trăit ororile războiului mondial, popoarele europene au fost totuși capabile să-și depășească înstrăinarea și să restabilească încrederea și respectul reciproc și au stabilit o direcție a integrării pentru a pune capăt tragediilor europene din prima jumătate a secolului trecut.

”Și aș dori să subliniez că reconcilierea istorică a poporului nostru cu germanii care trăiesc atât în ​​estul, cât și în vestul Germaniei moderne unite au jucat un rol imens în formarea unei astfel de Europe”, a atras el atenția publicului.

El a reamintit că antreprenorii germani au devenit „pionierii” cooperării cu URSS în anii postbelici pentru că în 1970, URSS și Republica Federală Germania au încheiat un „acord al secolului” cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale pe termen lung către Europa, care a pus bazele unei interdependențe constructive și care a inițiat multe alte  proiecte viitoare mari, inclusiv construcția gazoductului Nord Stream.

”Speram că sfârșitul Războiului Rece va fi o victorie comună pentru Europa. Se părea că este nevoie de doar un pic mai mult efort pentru ca visul lui Charles de Gaulle la un singur continent - nu doar geografic „ de la Atlantic la Ural”,  ci și cultural și civilizațional „de la Lisabona la Vladivostok”  - să devină o realitate”, a adăugat președintele rus.

Și el arată că pe baza acestei logici a construirii unei mari Europe, unite de valori și interese comune, Rusia a căutat să-și dezvolte relațiile cu alte state europene și că atât Rusia, cât și UE au făcut multe în această direcție.

Dar, observă Putin, a predominat o altă abordare, bazată pe expansiunea Alianței Nord-Atlantice, o relicvă a Războiului Rece și care, la urma urmei, a fost creată special pentru confruntarea din acea perioadă.

Vladimir Putin
© Sputnik / Сергей Ильин

De unde președintele rus arată clar că mișcarea NATO spre est  și care a început de fapt când conducerea sovietică a fost convinsă să accepte aderarea reunită a Germaniei la NATO este cea care s-a transformat în principalul motiv al creșterii rapide a neîncrederii reciproce în Europa. Putin amintește și de promisiunile verbale făcute la acea vreme, precum „acest lucru nu este îndreptat împotriva ta”  sau „ granițele blocului nu se vor apropia de tine”, care  au fost uitate rapid și atrage atenția că atunci s-a stabilit un precedent.

După care, din 1999, au urmat încă cinci „valuri” de expansiune NATO, ma spune președintele rus. Paisprezece țări noi, inclusiv unele foste republici ale Uniunii Sovietice, s-au alăturat organizației, dărâmând efectiv speranțele unui continent fără linii de demarcație.

De fapt, un avertisment asupra acestei situații a fost lansat la mijlocul anilor '80 de Egon Bahr, unul dintre liderii Partidului Social Democrat din Germania, care a propus o restructurare radicală a întregului sistem european de securitate după reunificarea Germaniei, implicând atât URSS, cât și Statele Unite, doar că nimeni din URSS, SUA sau Europa nu a fost dispus să-l asculte la acea vreme, a mai transmis Putin.

Acesta a subliniat și faptul că multe țări au fost supuse unei alegeri artificiale de a fi sau cu Occidentul colectiv, sau cu Rusia, alegere care, de fapt, a fost un ultimatum.

”Tragedia ucraineană din 2014 este un exemplu al consecințelor la care a dus această politică agresivă. UE a susținut în mod activ lovitura armată de stat neconstituțională din Ucraina. Aici a început totul. De ce a fost necesar să fac asta? Președintele în exercițiu, Viktor Ianukovici, acceptase deja toate cererile opoziției. De ce SUA au organizat lovitura de stat, iar țările din vestul Europei slabe de inimă au susținut-o, provocând o divizare în Ucraina și retragerea Crimeii?”, se întreabă Putin.

Ca urmare, continuă el, întregul sistem de securitate europeană s-a degradat semnificativ, tensiunile cresc și riscurile unei noi curse de înarmare devin reale. În plus, mai spune el, se pierd oportunitățile uriașe pe care le oferea cooperarea, cu atât mai importante acum când provocările sunt comune, cum ar fi pandemia și consecințele sale sociale și economice.

Concluziile care pot fi extrase de aici, analizează Putin situația, este că prosperitatea și securitatea continentului comun sunt posibile numai prin eforturile reunite ale tuturor țărilor, inclusiv ale Rusiei, ”pentru că Rusia este cea mai mare țară din Europa și suntem conștienți de legătura noastră culturală și istorică inseparabilă cu restul continentului”  .

”Suntem deschiși la interacțiuni oneste și constructive. Acest lucru este confirmat de ideea noastră de a crea un spațiu comun de cooperare și securitate de la Atlantic la Oceanul Pacific, care ar cuprinde diverse formate de integrare și care să includă și Uniunea Europeană, și Uniunea Economică Eurasiatică”, mai arată Putin în analiza sa.

El a reiterat faptul că Rusia este în favoarea restabilirii unui parteneriat cuprinzător cu restul Europei, existând multe subiecte de interes reciproc, cum ar fi securitatea și stabilitatea strategică, asistența medicală și educația, digitalizarea, energia, cultura, știința și tehnologia și rezolvarea problemelor climatice și de mediu.

Putin își încheie editorialul reamintind cititorilor că lumea este un loc dinamic, care se confruntă cu noi provocări și amenințări.

”Pur și simplu nu ne putem permite să purtăm povara neînțelegerilor din trecut, a sentimentelor dure, a conflictelor și a greșelilor. Este o povară care ne va împiedica să ne concentrăm asupra provocărilor de lângă noi. Suntem convinși că toți ar trebui să recunoaștem aceste greșeli și să le corectăm. Obiectivul nostru comun și incontestabil este de a asigura securitatea pe continent fără linii de demarcare, un spațiu comun pentru cooperare echitabilă și dezvoltare incluzivă, pentru prosperitatea Europei și a lumii în ansamblu”, a fost mesajul președintelui Vladimir Putin pentru europeni.
7
Tagurile:
Articol, Vladimir Putin

Загрузка...