BUCUREȘTI, 5 feb – Sputnik. Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a propus utilizarea celor 2,9 miliarde de dolari, obținuți de la Gazprom, în cadrul acordului de continuarea a tranzitului gazului, pentru realizarea unor proiecte de infrastructură și dezvoltarea medicinii.
"Planificăm să direcționăm resurse suplimentare pentru construcția drumurilor – aceasta este prioritatea noastră de infrastructură, pentru alte proiecte de infrastructură, pentru sfera medicală și sporirea eficienței energetice", se menționează pe site-ul administrației prezidențiale.
Șeful statului a dispus să fie pregătite toate documentele necesare pentru proiect în termen de două săptămâni.
Pe 30 decembrie a anului trecut, Gazprom și Naftogaz au semnat un pachet de acorduri de continuare a livrărilor gazului prin Ucraina, inclusiv contractul de tranzit pentru cinci ani. Ambele părți au renunțat la litigiile care nu au fost soluționate, iar Gazprom a oferit Kievului 2,9 miliarde de dolari conform decizie Curții de Arbitraj de la Stolkholm.
BUCUREŞTI, 18 apr – Sputnik. „Covidul a permis o întoarcere [a clasei] oligarhice după o lungă perioadă de reapropriere democratică în Occident”, a spus, la microfonul Sputnik France, intelectualul francez Pierre-Yves Rougeyron, jurist și specialist în inteligență economică.
Potrivit acestuia, această „clasă socială de «câștigători» în grad foarte mare ai globalizării” este hotărâtă să „își dezvolte interesele” și „să-și mențină privilegiile”. Aceasta se va întâmpla prin utilizarea epidemiei ca „instrument de guvernare”. „O oportunitate” obţinută prin frică și „menținerea populației într-o stare de groază”.
Editorul dezvoltă ideile eseistului Antonio Furone, autorul cărţii „Oligarchy, crises and folie des grandeurs” („Oligarhia, crizele și megalomania”) (ed. Jean-Cyrille Godefroy). Potrivit acestuia, un „trio” funcționează în această criză: „restricții privind libertățile, anihilarea statului și înrobire prin datorii”. Suficiente elemente pentru a reduce la tăcere „vocea democratică și antioligarhică a unei părți a populației”, întruchipată, înainte de criza epidemică, de „mișcări calificate drept populiste”, precum mişcarea „vestelor galbene” din Franța.
Interlocutorul interviului prezice că aceste două viziuni și sociologii opuse se vor „ciocni”, deoarece, „pentru ca unii să aibă privilegii, alții trebuie să-și strângă cureaua”. „Acest lucru nu se va întâmpla fără tensiuni”, a adăugat Rougeyron.
BRUXELLES, 18 apr – Sputnik. În editorialul publicat în RT, scriitoarea Tara Reade arată că SUA tocmai a impus sancțiuni Rusiei, în noua tradiție de a face acest lucru imediat după o alegere prezidențială. Dar, arată scriitoarea, Moscova chiar nu a trebuit să facă nimic să îl atace pe Biden care a câștigat pentru că era doar răul cel mai mic.
Biden a făcut afirmații în interviuri din presa mainstream că reputația sa în timpul alegerilor a fost afectată negativ de către Rusia și, în mod special, de către Vladimir Putin.
Nu contează că Biden a câștigat alegerile, megalomania sa nu este satisfăcută. Biden nu a fost o alegere populară și a fost adesea numit răul cel mai mic, dar cel mai mic rău încă este răul.
Iată o versiune scurtă a listei motivelor pentru care reputația lui Biden nu a fost afectată de nimic altceva decât de propriul său comportament.
Legea anti-infracțiuni pe care a susținut-o și care a trecut în 1994 a dus la încarcerarea în masă a persoanelor de culoare din America. Până și actualul său vicepreședinte a criticat această lege.
Ca să nu menționăm Ucraina și afacerile Burisma, care i-au îmbogpțit familia pe când el era vicepreședinte al SUA. Orice investigație despre implicarea fiului său Hunter și despre îmbogățirea pin compania din Ucraina este cenzurată de mass media principală din SUA.
Apoi, sunt gafele sale publice și funcțiunile sale cognitive care sunt puse sub semnul întrebării. Apoi, este problema celor 8 femei care au ieșit în public cu acuzații despre comportamentul său nepotrivit și nedorit de a atinge femeile, unul dintre cazuri fiind chiar cel al scriitoarei Tara Reade care a scris editorialul citat.
Reputația lui Joe Biden cu privire la femei a fost mult timp un secret știut de toți și un subiect de glume ca să se diminueze seriozitatea problemei, mai spune autoarea editorialului.
Ea arată că știe despre un Joe Biden foarte diferit de cel prezentat de media mainstream și că atunci când ea s-a plâns despre hărțuire sexuală în 1993, pe când lucra în staful său, ea nu a mers la mass media, ci s-a adresat prin biroul de protocol. Dar plângerea a fost mușamalizată, arată ea, iar acum nu o mai găsește nimeni.
În 2020, arată scriitoarea, și-a spus în sfârșit povestea despre Joe Biden în show-ul lui Katie Halper, dar echipa de PR a lui Biden a trecut peste și l-a împins spre nominalizare și apoi spre președinția SUA.
Nimic din toate acestea nu are de a face cu Rusia, observă Tara Reade.
Reade spune în cartea ei ”Lăsat pe dinafară: când adevărul nu e potrivit”: ”Am fost un angajat american lucrând pentru un senator american și el m-a agresat în Capitoliul American”.
Dacă Biden vrea să blameze pe cineva pentru poveștile negative despre el, să se blameze pe el însuși. Iar dacă trebuie să fie altcineva decât el însuși, mai spune scriitoarea, să fie ea aceea, pentru că ea a ieșit public și a spus adevărul despre ce s-a întâmplat pe când lucra pentru el.
”Reputația lui Joe Biden a fost afectată în timpul alegerilor de către Rusia? Nu cred. Rusia e în afara discuției de această dată”, spune clar Tara Reade.
BUCUREȘTI, 19 apr – Sputnik. În urmă cu câteva zile, am publicat o anchetă realizată de jurnalista independentă Iosefina Pascal din care rezulta un fapt extrem de grav – o acuzație NUCLEARĂ la adresa lui Iohannis și a celor din jurul său:
”Iohannis, în dorința de a avea ”Parlamentul său”, are de dat socoteală pentru creșterea mediei de la 4000-5000 de decese pe săptămână în 2019 (când nu era pandemie), la 7000-8000 de decese în 2020, în pandemie”, atrăgea atenția – cu cifre oficiale! – jurnalista.
Și, evident, urmau întrebările, în primul rând ”CINE RĂSPUNDE pentru aceste DECESE?” și ”CUM le EXPLICĂ acești așa-ziși politicieni?”, mai exact cei care au susținut și beneficiat de derularea alegerilor atunci?
În ancheta de săptămâna trecută, jurnalista arăta că la compararea datelor din alte câteva săptămâni ”atât din anul 2020, cât și din aceeași perioadă din 2019”, numărul de decese pe săptămână era ”foarte SIMILAR în ambii ani, nu se vede o creștere MASIVĂ în anul 2020”.
Ei bine, Iosefina Pascal a mers mai departe cu analiza cifrelor deceselor săptămânale în România și a comparat ”decesele (peste 8000 săptămânal) din perioada alegerilor parlamentare din 2020, adică noiembrie - decembrie, cu aceeași perioada din anii 2017, 2018 și 2019”.
Într-adevăr, în anii trecuți – 2017, 2018, 2019 (an cu alegeri!) - cifrele pentru aceleași săptămâni ale anului sunt între 4000 și 5000 de persoane decedate – vezi tabelele anexate – față de o medie de 8000 în anul în care Iohannis a vrut alegeri în pandemia care a dus la blocarea spitalelor și imposibilitatea intervenției în cazuri acute ale unor afecțiuni grave – sau chiar tratarea unor bolnavi cronici!
”Este ABSOLUT cutremurătoare diferența”, arată cifrele expuse – mai exact în anul de grație al alegerilor, ”Campania, precampania și perioada post-campanie, au ucis peste TREIZECI DE MII DE ROMÂNI”.
Repet cifra șocantă – 30.000 de români decedați în plus față de anii trecuți!
”CE A CAUZAT ACESTE ZECI DE MII DE DECESE ÎN PLUS FAȚA DE ANII TRECUȚI?”, este întrebarea firească după această NUCLEARĂ!
Mai mult, Iosefina atrage atenția unui aspect colateral – ”nu vi se pare strigător la cer că România este țara cu cele mai multe decese din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale?? Și asta nu de azi de ieri. Cât mai dormiți, dragi români?”