Vladimir Putin și Emmanuel Macron

Macron: Franța şi Rusia vor menţinerea acordului nuclear cu Iranul

148
(reînnoit 15:36 14.01.2020)
În cadrul unei convorbiri telefonice care a avut loc duminică, 12 ianuarie, cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron a abordat subiectul privind acordul nuclear cu Iranul, slăbit de retragerea unilaterală a Statelor Unite și de escaladarea tensiunilor în regiune.

BUCUREŞTI, 14 ian – Sputnik, Doina Crainic. Franța și Rusia doresc menţinerea acordului nuclear cu Iranul, a declarat preşedintele Franţei Emmanuel Macron luni, 13 ianuarie.

„Cei doi președinți și-au confirmat voința comună de a menţine cadrul acordului JCPoA [acordul de la Viena] și de a solicita Iranului să respecte deplin angajamentele sale nucleare”, relatează Sputnik France

Moscova rămâne angajată în acord

Ministerul rus de Externe a declarat anterior că nu vede o amenințare de proliferare a armelor nucleare în decizia Iranului de a ridica toate limitele în îmbogățirea uraniului.

Moscova a mai spus că este pe deplin angajată în acordul nuclear. Ea a cerut tuturor țărilor implicate în acord să continue să îl trateze ca pe o „prioritate” și a solicitat părților să își îndeplinească obligațiile.

Franța, Regatul Unit și Germania sunt cele trei țări europene care au semnat în 2015, împreună cu Statele Unite, China și Rusia, acordul cu Iranul privind energia nucleară, acord din care Donald Trump a decis să iasă în 2018.

Teheranul a declarat pe 5 ianuarie că nu se mai simte constrâns de nicio limită „în ceea ce privește numărul centrifugelor sale” utilizate pentru producerea combustibilului nuclear.

Anunțul a fost făcut la două zile după asasinarea generalului iranian Qassem Soleimani la Bagdad, eveniment care a dus la creșterea tensiunilor dintre Teheran și Washington.

148
Tagurile:
Țări, UE, Franța
Tematic
Macron: Europa trebuie să fie parte a unui nou tratat INF
Direcții divergente la Summit-ul NATO: cum s-au poziționat Trump și Macron
Macron cere dialogul NATO cu Rusia care nu mai e văzută ca ”inamic”
Macron va participa la festivitățile de 9 mai la Moscova
„Rusia nu este un inamic al NATO” - președintele Poloniei împărtăşeşte opinia lui Macron
Polițiști americani la Austin-East Magnet High School in Knoxville, SUA, după împușcături la fața locului

Atac armat într-un liceu un elev a fost împuşcat!

34
Mai multe persoane, inclusiv un polițist, au fost împușcate într-un grav atac armat desfășurat azi noapte într-un liceu

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Tragedie după un atac armat într-un liceu din localitatea Knoxville, din statul american Tennessee: mai multe persoane au fost împușcate, un bărbat decedând.

Poliția din Knoxville a anunțat că ofiţerii de poliţie locali au fost trimişi la liceul Austin-East Magnet ”după ce un suspect înarmat a fost raportat în incintă. S-au tras focuri de armă în timp ce se apropiau de suspect”, a transmis poliția locală pe Twitter.

În acțiune, un poliţist a fost lovit de gloanţe, dar viaţa nu este în pericol. Russia Today anunță că și un elev a fost împușcat.

În schimb, un bărbat fost ucis. Poliția a arestat un suspect, iar ”elevii care nu au fost implicaţi în incident au fost încredinţaţi familiilor lor”, a transmis  pe Twitter superintendentul școlilor din districtul Knoxville, Bob Thomas.

Sursa citată arată că municipalitatea din Knoxville a aprobat recent 1 milion de dolari pentru eforturile de „prevenire a violenței”, în urma morții a patru adolescenți de la Austin-Est, la începutul acestui an. Toți patru erau afro-americani.

34
Tagurile:
SUA, Împuşcat, Elev, Liceu, atac

Загрузка...
Râul Adige din Verona

Șapte locuri din Europa care ar putea dispărea

174
(reînnoit 17:50 12.04.2021)
A fost compilată o listă cu șapte monumente și situri de patrimoniu cultural din Europa care se află sub cea mai gravă amenințare de dispariție, potrivit Europa Nostra.

Această organizație, creată cu scopul de a promova și proteja patrimoniul cultural și mediul natural, publică astfel de evaluări anual. Șapte dintre cele mai vulnerabile ținte au fost selectate din 12 candidați. Semnificația monumentului a fost luată în considerare, precum și gravitatea pericolului care îl amenință.

Un alt criteriu de selecție a fost potențialul acestor locuri în calitate de catalizator pentru o dezvoltare socio-economică durabilă.

Biserica și schitul San Juan de Socueva din Cantabria (Spania)

Se găsesc în munții stâncoși la sud de municipiul Arredondo. Capela, a cărei construcție a fost recent datată din 660-680 d.Hr., este încă în funcțiune și se fac slujbe. Cu toate acestea, clădirile sunt de mult timp în degradare, iar vizitatorii pot intra liber și deteriora monumentele.

Сан-Хуан-де-Сокуэва в Кантабрии
Biserica și schitul San Juan de Socueva din Cantabria (Spania)

Calea ferată Achensee în Tirol (Austria)

Este singura din lume de la deschiderea sa în 1889 și care încă folosește toate echipamentele de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2020, compania feroviară Achensee a dat faliment și subvențiile promise de guvernul provincial tirolean nu au fost încă plătite.

Железнодорожный вокзал Зеешпиц на Ахензее
Calea ferată Achensee în Tirol (Austria)

Cimitirul Mirogoj din Zagreb (Croația)

Construit între 1876 și 1929, este un exemplu excelent de arhitectură neoclasică europeană. În martie și decembrie 2020, orașul Zagreb a fost lovit de două cutremure puternice care au afectat grav acest loc. Arcadele, pavilioanele, Biserica Împăratului-Hristos, multe pietre funerare și sculpturi au fost avariate. Ploile abundente și pandemia COVID-19 au făcut dificilă evaluarea pagubelor și reconstruirea cimitirului.

Кладбище Мирогой в Загребе
Cimitirul Mirogoj din Zagreb (Croația)

Cinci insule din Marea Egee (Grecia)

Amorgos, Kimolos, Kythira, Sikinos și Tinos alcătuiesc așa-numitul „peisaj cicladic” - o parte importantă a identității grecești. Este în pericol grav din cauza programului propus de instalare a turbinelor eoliene pe aceste insule și în apropierea siturilor arheologice.

Вид на Хору на Китире
Cinci insule din Marea Egee (Grecia)

Grădina Giusti din Verona (Italia)

A fost construită în 1570 și de atunci a fost deschisă publicului. Este unul dintre cele mai bune exemple ale Renașterii toscane, păstrată în forma sa originală. Dar în 2020, grădina a fost lovită de vreme rea și de furtuni, care au provocat pagube semnificative întregului amplasament. Aproximativ 30 de copaci - o treime din total - și o parte din labirintul de buș au fost smulși. Trei statui din secolul al XVII-lea, precum și sistemele de iluminat și irigare, au fost grav avariate.

Сад Джусти в Вероне
Grădina Giusti din Verona (Italia)

Mănăstirea Dečani din Kosovo

Construită în secolul al XIV-lea, mănăstirea este unul dintre cele mai importante monumente religioase medievale din Europa. Însă, din 2006, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca pe cale de dispariție. Mănăstirea și împrejurimile sale se confruntă cu provocări din cauza problemelor juridice și instituționale nerezolvate.

Дечанский монастырь в Косове
Mănăstirea Dečani din Kosovo

Oficiul poștal central din Skopje (Macedonia de Nord)

Poșta a fost ridicată în 1974 în stilul modernist al epocii postbelice. Structura puternică a clădirii, realizată din beton armat în formă de floare de lotus, trebuia să simbolizeze restaurarea orașului Skopje după puternicul cutremur din 1963. Clădirea a supraviețuit unui incendiu masiv în 2013, dar geamurile originale, frescele, mobilierul personalizat și iluminatul au fost fie complet distruse, fie grav avariate. Astăzi, clădirea se află într-un pericol și mai mare din cauza abandonului și uzurii.

 

Центральное почтовое отделение в Скопье
© Public Domain / Dominik Tefert
Oficiul poștal central din Skopje (Macedonia de Nord)

 

174
Tagurile:
Turism, Europa

Загрузка...
Florin Cîțu

Florin Cîțu, declarație aberantă după tragedia de la Victor Babeș

0
Premierul  a făcut declarații după tragedia de la Victor Babeș – o confirmare a situației absurde și periculoase în care ne găsim

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Premierul Cîțu a ținut țara pe jar aseară târziu, când a ieșit într-o conferință de presă la ora 23.

Ziua a fost marcată de noua tragedie din Sănătate, petrecută la spitalul ”Victor Babeș” și soldată cu 3 morți – după alte surse fiind chiar 5 decese, de fapt. Tragedia s-a petrecut din cauza defectării sistemului de alimentare cu oxigen.

Ei bine, mulți observatori se așteptau ca premierul să anunțe demiterea ministrului Vlad Voiculescu dar… nu a fost așa! Cîțu s-a mulțumit să facă o introducere scurtă, pentru a ceda conferința secretarului de stat MAI, dr. Raed Arafat.

Dar, în scurta sa intervenție, Florin Cîțu a reușit să comită o nouă gafă – sau să dea dovadă din nou de nepricepere și de un mod aberant și periculos de a guverna, prin scăparea situației de sub control.

Cîțu a declarat deschis că… ”Nu putem să garantăm acum că astfel de evenimente nu se vor mai întâmpla”!

”Eu sper că nu se vor mai întâmpla și sper să avem resursele să trecem cât mai bine”, a spus Cîțu.

Și, pentru a intra cu totul în zona absurdului, Cîțu consideră că vina o poartă ”presiune” pe ATI – și soluția e vaccinarea!

”Ca să reducem presiunea și să ne asigurăm că nu se va mai întâmpla, trebuie să avem o campanie de vaccinare de succes - ele merg mână în mână în acest moment“, a declarat premierul Cîțu.

Cu alte cuvinte, sistemul sanitar nu poate garanta evitarea unor accidente tragice – cel mai cuminte este… să-l evităm! Prin vaccinare, desigur. Acesta e mesajul unei guvernări pentru care ”pandemia” a fost și este cuvântul de ordine.

0
Tagurile:
Spitalul Victor Babeș, Florin Cîţu

Загрузка...