Встреча президента РФ В. Путина с канцлером Германии А. Меркель

Merkel la Moscova: Centrul de greutate al politicii europene se deplasează spre Est

862
Centrul de greutate al politicii europene se mută către Est, iar Parisul și Roma se pare că nu sunt împotriva formării axei Berlin-Moscova-Beijing. De această părere este președintele Centrului rus de Analiză Sistemică și Prognozare, Rostislav Ișcenko.

Nu chiar demult, cu doar un an și jumătate în urmă, negocierile cancelarului german, Angela Merkel, cu președintele rus, Vladimir Putin, țineau în mare parte de chestiunea ucraineană. Fie că era necesară oprirea imediată a atacului combatanților. Ori cancelarul federal încerca să facă lobby pentru o nouă dorință a Ucrainei (este vorba în special de modificarea în favoarea Kievului a înțelegerilor de la Minsk). Sau era necesar să se coreleze chestiunea construcției gazoductului ”Nord Stream - 2”, cu păstrarea obligatorie a tranzitului de gaze rusești prin Ucraina într-un volum suficient.

De această dată însă nu a fost așa. Sâmbătă, 11 ianuarie, s-a produs o schimbare bruscă - la Moscova a fost discutat un spectru larg de probleme globale.

Germania, care este extrem de prudentă în sfera politicii internaționale, străduindu-se, de regulă, să nu modifice formatul existent, care păstrează chiar și legăturile epuizate deja, de această dată, brusc, fără ambiguități și din proprie inițiativă, a revizuit agenda tradițională.  Rusia nu s-a opus nici în trecut să discute și să-și coordoneze pașilor cu Germania. Moscova vede Berlinul ca pe un aliat natural, care doar printr-un accident tragic s-a pomenit în rândurile oponenților (și are de suferit din această cauză).

Escaladarea artificială a ostilităților

Istoria relațiilor dintre Rusia și Germania a evoluat de la sfârșitul secolului al XIX-lea absolut nefiresc. Confruntarea provocată de anglo-saxoni între cele două cele mai mari puteri ale Europei continentale permitea anihilarea forței ruso-germane prin conflicte sângeroase, redistribuind resursele ambelor țări în favoarea lor.

Ținând cont de ritmului creșterii economice, dezvoltării industriale, geniului creator al oamenilor, care asigurau o dezvoltare tehnologică rapidă, Rusiei și Germaniei ar fi trebuit deja în prima jumătate a secolului XX-lea să se situeze primele locuri în lume - dacă nu ar fi fost cele două războaie mondiale în care, ca urmare a intrigilor anglo-saxonilor, au fost nevoite să lupte între ele.

”Gustul amar” al unui secol de ostilități încă mai este resimțit. Moscova și Berlinul sunt nu numai parteneri strategici, ci chiar aliați situaționali (se pare că Germania doar conștientizează nevoia unei astfel de alianțe). Dar formatul discuției propuse de Merkel în cadrul ultimei sale vizită la Moscova depășește ritmul de dezvoltare al relațiilor formale. Discutând problemele globale, Rusia și Germania constată că nu există contradicții ireconciliabile între cele două state - acestea au practic aceeași abordare a proceselor care au loc în lumea modernă, văd cam aceleași căi de depășire a crizelor sistemice cu care se confruntă lumea, aceleași moduri de rezolvare a problemelor actuale.

Așadar, în cadrul acestei întâlniri, cea mai importantă discuție a fost despre situația din Orientul Mijlociu și problemele privind finalizarea gazoductului ”Nord Stream - 2”. S-a anunțat că gazoductul va fi finalizat, deși cu o ușoară întârziere. Vorbind despre finalizarea inevitabilă a conductei de gaz (iar Putin a anunțat chiar termenele - sfârșitul anului curent - începutul anului viitor), ambii lideri și-au pus în joc reputația. Acum darea în folosință a acestuia este într-adevăr inevitabilă.

Activitățile comune - apropie

Problemele comune (mai exact, soluționarea lor comună) contribuie la o apropiere. După negocierile de la Moscova, Rusia și Germania s-au ales cu mai multe „puncte comune”, suplimentar celor existente.

Pentru rezolvarea eficientă a problemelor comune, interesele obiective ale celor două țări necesită formarea unei uniuni politice și economice (dacă nu de jure, atunci de facto). Având în vedere problemele din jurul NATO și din interiorul UE, Berlinul va fi în mod evident interesat de acest lucru.

Nu știu, va reuși oare Merkel personal, până la ieșirea sa la pensie, să formeze o uniune ruso-germană (ea are la dispoziție prea puțin timp și nu este o sarcină ușoară), dar, evident, va face tot posibilul să se asigure ca succesorul ei (oricine ar fi) să nu reconsidere această direcție strategică a politicii germane.

În opinia mea, centrul de greutate al politicii europene se mută către Est, iar Parisul și Roma se pare că nu sunt împotriva formării axei Berlin-Moscova-Beijing (președintele francez și premierul italian l-au telefonat pe Putin imediat după ce Merkel a plecat de la Moscova și au discutat exact aceleași subiecte pe care ea le-a abordat în cadrul vizitei).

După prăbușirea URSS, în Europa a început o reîmpărțire a sferelor de influență (sau, cum sunt numite acum, zone de interes vital) în conformitate cu noile realități. Realitățile se schimbă din nou. Cel care a întârziat să urce pe nava istoriei va putea doar să plângă.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.

862
Tagurile:
Politici, Est, Moscova, Angela Merkel
Tematic
Sondaj: nemții i-au numit pe Putin și Merkel principalii politicieni ai anului 2020
Merkel critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream-2
Putin și Merkel au avut o discuție telefonică - detalii
Ce urmărește Merkel prin vizita ei la Moscova – opinia expertului
Presa germană: Merkel i-a declarat război lui Trump
Atac al Israelului în Gaza

Știrea nopții: Violențele din Ierusalim sute de victime

9
Tirurile de rachete și baloane incendiare au fost lansate în apropiere de Ierusalim, Israelul reacționează în forță, SUA și UE fac apel după apel la calm

BUCUREȘTI, 11 mai – Sputnik. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat ferm: ”Organizaţiile teroriste din Gaza au trecut o linie roşie în seara 'Zilei Ierusalimului, lansând rachete până în zona Ierusalimului - Israelul va reacţiona cu forţă,  oricine atacă va plăti un preţ mare”.

Mai mult, Netanyahu consideră – și avertizează cetăţenii Israelului – ”conflictul actual ar putea dura ceva timp”.

​Reacția lui Netanyahu a venit după ce Hamas şi alte grupări palestiniene din Gaza au intensificat aseară lansările de rachete și baloane incendiare în sudul Israelului, către Ierusalim.

”Explozia semnificativă a violenţei în Fâşia Gaza şi Ierusalimul de Est trebuie să înceteze imediat”, a declarat aseară un purtător de cuvânt al comisarului pentru politică externă al UE, Josep Borrell, subliniind că ”Tirurile de rachete din Fâşia Gaza asupra populaţiei civile din Israel sunt complet inadmisibile şi alimentează escaladarea”.

​UE cere ca toate părţile să se angajeze  în ”eforturi de dezescaladare”, prioritatea trebuie să fie ”evitarea unor noi victime civile”.

”Toţi liderii au responsabilitatea de a acţiona împotriva extremiştilor -  Statu quo-ul locurilor sfinte trebuie respectat pe deplin”, transmite UE.

Situația însă a degenerat, se stimează că sunt peste 300 de răniți în urma luptelor de aseară și de azi noapte. Escaladarea violențelor este una dintre cele mai puternice – asta în contextul restricționării accesului în anumite zone, în perioada Ramadanului.

​Și Casa Albă a reacționat, prin Jake Sullivan, consilierul preşedintelui Joseph Biden pentru Securitate Naţională, care a exprimat ”preocupările grave ale SUA în legătură cu situaţia din Ierusalim, inclusiv în privinţa confruntărilor violente produse în zona Haram al-Sharif -  Muntele Templului, de Ramadan”.

​Tot aseară, un incendiu a izbucnit în incinta Esplanadei Moscheilor din Ierusalim,  unde se aflau mii de credincioşi pentru rugăciunea de seară – dar se pare că nu ar avea legătură cu acțiunile militarilor israelieni.

 

 

 

 

9
Tagurile:
Atac, Israel, Ierusalim

Загрузка...
Summitul București 9

Ce a cerut Iohannis la Summitul B9: mai mulți soldați americani în România

136
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că la Summitul B9 de astăzi a pledat pentru creşterea prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic

BUCUREȘTI, 10 mai – Sputnik. Klaus Iohannis a transmis astăzi printr-o declaraţie de presă susţinută la Cotroceni, după Summitul B9, că situaţia de securitate de la Marea Neagră este îngrijorătoare, indicând că acesta ar fi un motiv pentru care NATO ar trebui să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent. Iohannis se înscrie astfel în logica militară a NATO de a trimite cât mai multe trupe străine în țările din preajma Rusiei.

„Participarea Preşedintelui SUA, domnul Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat. Participarea Statelor Unite la cel mai înalt nivel şi a conducerii Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază, totodată, faptul că dezvoltările de securitate din regiunea noastră au impact asupra întregii securităţi euroatlantice”, a transmis Klaus Iohannis după Summit.

Scopul NATO în România

Potrivit lui Iohannis, participarea preşedintelui SUA Joe Biden la videoconferinţă arată încrederea de care se bucură România la Washington, ca aliat şi partener strategic. Dar Iohannis nu a rămas dator și a cerut mai multe trupe SUA în România!

 „Pentru România, participarea în premieră a preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii. De asemenea, demonstrează încrederea de care se bucură România la Washington, ca partener şi aliat puternic”, a vrut președintele României să demonstreze reușita evenimentului. Dar, de fapt, Summitul s-a redus la vehicularea ”pericolului” rusesc, singura preocupare a NATO

”Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acţiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare şi contribuie la menţinerea unui accentuat climat de insecuritate”, s-a grăbit Iohannis să riște poziția regională a României, lansând mesaje ostile și agresive înspre Moscova.

Acest lucru justifică de altfel și prezența lu Joe Biden și importanța acordată acestui Summit, de a obține solicitarea ca NATO, și în speță SUA, să își trimită noi trupe pe teritoriul României, doar că de această dată Iohannis nu a mai primit o șapcă în schimbul serviciilor aduse, ca pe vremea lui Trump, ci o prezență virtuală și un mesaj online la Summit din partea lui Joe Biden.

„De aceea, am pledat – inclusiv în discuţia cu preşedintele Biden – pentru o creştere a prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic. Mă bucur că preşedintele Biden s-a referit în intervenţia sa la importanţa unei Alianţe mai puternice şi relevante global şi, mai presus de toate, la importanţa specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susţin extrem de puternic. De asemenea, împărtăşesc ce a spus preşedintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX şi până acum”, s-a făcut Iohannis purtătorul de cuvânt al intereselor americane în zonă.

Trebuie, de asemenea, să rămânem angajaţi faţă de partenerii din Vecinătatea Estică, pentru consolidarea capacităţilor de apărare şi sporirea rezilienţei lor în faţa provocărilor multiple cu care se confruntă”, a mai spus preşedintele României.

Iohannis a mai anunțat înfiinţarea şi demersurile făcute pentru operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, menționând că acest centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă va avea sediul la Bucureşti.

136
Tagurile:
summit, Joe Biden, Klaus Iohannis
Tematic
Primele declarații ale lui Klaus Iohannis și Andrzej Duda în ajunul summitului
Primele declarații de la Summit-ul B9: din nou obsesia Rusiei

Загрузка...