BRUXELLES, 2 ian - Sputnik, Daniela Porovăț. Acum, prim-ministrul italian Giuseppe Conte se uită la posibilitatea unui colaps al celui de-al doilea guvern de coaliție încă din această lună, arată Sputnik News, invocând șase obstacole diferite cu care se confruntă politicianul amintit în ianuarie.
Conte conduce în prezent un guvern de coaliție între Mișcarea 5 Stele a lui Luigi di Maio (M5S) și Partidul Democrat de centru-stânga, dar Alianța nu este considerată puternică din cauza unei palete de provocări. Printre acestea se numără propunerea M5S de modificare a sistemului judiciar, căreia i se opun democrații, dezacordurile cu privire la referendumurile propuse, un vot viitor în Senat pentru a decide soarta fostului ministru de interne Matteo Salvini, precum și alte probleme.
M5S solicită acum modificarea termenelor de prescripție în Italia pentru a scurta termenele în procese excesiv de lungi, însă acest lucru este contestat de democrați și de un alt partid mic, Italia Vie, condus de fostul prim-ministru Matteo Renzi, care a promis să fie de partea opoziției pentru a contracara inițiativa Mișcării 5 Stele. O altă problemă dificilă ar putea fi propunerea de a introduce un sistem de vot de tip britanic, ai cărui perdanți potențiali ar putea pune în pericol guvernarea Conte forțând alegeri anticipate înainte de implementarea sistemului.
În timp ce Partidul Liga, de opoziție, se află în prezent în topul sondajelor de opinie din Italia, șeful acestuia, Matteo Salvini, se confruntă cu urmărirea penală pentru refuzul de a permite în luna iulie 2019, în timpul mandatului său de ministru de Interne, intrarea într-un port italian a unei nave cu migranți, o chestiune care este văzută ca o altă problemă destabilizatoare pentru guvernul italian actual.
Primul cabinet al lui Conte a fost format în iunie 2018 între M5S și Liga de dreapta a lui Salvini, însă alianța s-a prăbușit după moțiunea de cenzură a acestuia din urmă din luna august 2019. Primul ministru și-a prezentat demisia în urma acestei mișcări, dar a fost renumit în septembrie pentru a conduce un al doilea guvern de coaliție între M5S și Partidul Democrat de centru-stânga. El și-a exprimat recent dorința de a începe negocierea unui nou program guvernamental care l-ar putea păstra în funcție până în 2023.
Potrivit comunicatului diplomației ruse, decizia este legată de lipsa unor progrese în păstrarea documentului.
Acordul Cer Deschis a fost semnat în 1992. 34 de state au fost parte a acestui document, însă în noiembrie 2020, SUA s-au retras oficial din acord, acuzând Rusia de nerespectarea condițiilor lui. Moscova a declarat că Washingtonul a părăsit înțelegerea sub pretexte false. Vor mai exista zboruri de observare și cum se va schimba securitatea globală – urmăriți în materialul video realizat de Sputnik.
BUCUREȘTI, 16 ian – Sputnik. Președintele Republicii Guineea, Alpha Condé, de 82 de ani, s-a vaccinat de coronavirus cu preparatul rusesc “Sputnik V”. Procesul a fost prezentat la postul de televiziune local.
“Vineri, președintele republicii și-a administra o doză a Sputnik V, pentru a îndemna populația la vaccinare”, se menționează în reportajul TV.
Șeful statului a primit prima doză a vaccinului în palatal prezidențial “Sékou Touré”, în cadrul celei de-a doua etape de vaccinare.
Autoritățile din Guineea au inițiat campania experimentală de vaccinare cu preparatul rus Sputnik V la sfârșitul lunii decembrie. Guineea, potrivit portalului Guinee News, a primit 55 de doze a vaccinului. În prima etapă a vaccinării, de la sfârșitul anului trecut, au fost vaccinați 19 oficiali înalți, inclusiv ministrul Apărării, Mohamed Diané.
Numărul total al cazurilor de COVID-19 în Republica Guineea a ajuns la 14 mii, s-au vindecat 13,3 mii, 81 de pacienți, infectați cu coronavirus, au decedat.
BUCUREȘTI, 17 ian – Sputnik. Liliana Romaniuc, fost inspector școlar general și o voce importantă în mediul educațional prezintă câteva concluzii referitoare la numirea directorilor de școli după încheierea mandatelor. Aceste concluzii sunt rezultatul discuțiilor purtate cu profesori, părinți și elevi.
”Numirile din pixul inspectorului general trebuie eliminate cât mai repede posibil. Am auzit despre situații în care inspectorul general nu s-a consultat nici măcar cu adjuncții”, scrie Liliana Romaniuc.
Aceasta susține că Legea educației, din ianuarie 2011, prevedea foarte clar ce se întâmplă la finalizarea mandatului directorului: Consiliul de Administrație numește persoana care va ocupa funcția de director, până la organizarea concursului.
De asemenea, concursul pentru ocuparea funcției de director trebuie să fie organizat la nivelul școlii, de către Consiliul de Administrație - entitatea care cuprinde reprezentanții tuturor beneficiarilor direcți sau indirecți ai educației: elevi, părinți, comunitate locală, profesori. În opinia Lilianei Romaniuc, procesul trebuie să fie mai mult decât un concurs...
”Nu știu când vom ajunge la această decizie, dar e bine să începem să ne pregătim pentru ea. Asta și pentru că directorii și profesorii spun că își doresc autonomia școlilor, și e bine ca școlile să aibă autonomie”, a adăugat fostul inspector școlar general.
O altă concluzie se referă la reformarea sau transformarea din temelii a CNEME - Corpul Național al Experților în Management Educațional.
Directorii unităților de învățământ au nevoie de formare consistentă pentru a ajunge în această entitate profesională.
Romaniuc a făcut o paralelă cu Corpul Experților Contabili, structură profesională în care se intră foarte greu. Este, de asemenea, o structură cu un grad înalt de competență.
În opinia expertului, cam așa ceva ar trebui să avem și pentru directorii de școli;
Profesionalizarea managementului școlilor și reformarea/transformarea inspectoratelor sunt provocări mari, dar care, dacă sunt depășite, pot contribui la îmbunătățirea calității școlilor noastre, mai este de părere Liliana Romaniuc.
Fostul inspector școlar general și-a exprimat încrederea că se poate ajunge la acest deziderat cu răbdare, înțelepciune, profesionalism, decizii transparente, fundamentate pe studii și cu implicarea specialiștilor din educație.
”Ce a fost și ce este știm, important este să începem să privim către alte abordări. Nu peste noapte și nu fără resurse!”, a punctat Romaniuc.
Fostul inspector școlar general a reluat o idee enunțată anterior potrivit căreia un director nu trebuie să aibă mai mult de două mandate la aceeași unitate de învățământ.