Soldiers of the U.S. Army's 2nd Cavalry Regiment, deployed in Latvia as part of the US Operation Atlantic Resolve, are pictured near their armored vehicle named Stryker during a joint military exercise in Adazi, Latvia

Dezvăluire: de ce NATO cheltuiește pe apărare de douăzeci de ori mai mult decât Rusia

599
(reînnoit 19:42 20.11.2019)
Săptămâna trecută, președintele rus Putin a anunțat că, în contextul în care NATO intenţionează să adauge o sumă suplimentară de 100 de miliarde de dolari la cheltuielile de apărare în 2020, Moscova își poate permite să reducă bugetul său pentru apărare.

BUCUREŞTI, 20 nov – Sputnik, Doina Crainic. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a oferit o explicație cu privire la motivul pentru care Alianța Nord-Atlantică continuă să majoreze cheltuielile de apărare, deşi cheltuielile îmbinate sunt deja de 20 de ori mai mari decât cele ale Rusiei pentru apărare.

Vladimir Putin
© Sputnik / Владимир Астапкович

„În ceea ce privește aceste cifre, suntem o alianță eficientă și avem armate eficiente, dar nivelul costurilor este mult mai mare, reflectând un nivel de trai mai ridicat”, a spus Stoltenberg, vorbind într-o conferință de presă marți la Bruxelles.

„Dacă vom compara salariile și costurile între aliații NATO și Rusia, desigur că nivelul de costuri [în cazul NATO] este mai mare. Prin urmare, atunci când comparăm aceste bugete luând în calcul prețurile de piață și monedele comune, atunci ajungem la acele concluzii la care vă referiţi, însă acest lucru nu înseamnă mai puțină eficiență. Dar reflectă, într-o mare măsură, diferențe în ceea ce priveşte nivelul de costuri”, a adăugat secretarul general.

Potrivit lui Stoltenberg, NATO va continua să „investească atât cât este necesar pentru a asigura o descurajare şi apărare credibile”.

Observațiile șefului NATO vin în urma comentariilor pe care le-a făcut la sfârșitul lunii trecute, când a explicat că, deși alianța a cheltuit deja peste 1 trilion de dolari pentru apărare în 2018 și intenționează să cheltuiască încă 100 de miliarde de dolari în 2020, alianța trebuia să „mențină eforturile” pentru creșterea bugetelor, inclusiv prin asigurarea alocării din partea membrilor a unui procent necesar de 2% din PIB sau mai mult.

Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia își poate permite să reducă propriile cheltuieli pentru apărare, din moment ce armata a folosit deja fondurile suplimentare alocate în anii precedenți pentru a se angaja într-un program de modernizare amplu. Putin a comentat și cu privire la necesitatea de a ajunge la o „transparență absolută” în privinţa cheltuielilor pentru apărare pentru a evita risipa sau corupția.

Luna trecută, într-un interviu acordat presei din Orientul Mijlociu, Putin a spus că, deși Rusia cheltuieşte doar 48 miliarde de dolari pentru apărare și s-a clasat pe locul șapte în lume, Moscova are „capacități militare de neegalat” într-o serie de domenii, datorită „cercetărilor axate pe zone prioritare” ale complexului industrial militar rusesc. De asemenea, Putin a subliniat că, în ciuda cheltuielilor NATO și a deciziei recente a SUA de a se retrage din Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF), Moscova „nu va accepta să intre în jocuri bazate pe cheltuieli bugetare exorbitante” cu Occidentul.

La începutul acestui an, institutul de la Stockholm International Peace Research Institute a calculat cheltuielile NATO, stabilind că s-au ridicat la peste 1 trilion de dolari în 2018, în timp ce cheltuielile Rusiei s-au estimat la aproximativ 61,4 miliarde de dolari în aceeași perioadă.

599
Tagurile:
Apărare, Rusia, NATO
Tematic
Germania cedează în fața SUA: crește cheltuielile cu apărarea înainte de summit-ul NATO
NATO încearcă să-și ascundă “moartea cerebrală”
Cum cursa înarmărilor ar putea distruge NATO
NATO va declara spațiul cosmic “o nouă sferă operațională” a Alianței
Miniștri de Externe ai NATO vor discuta despre Rusia și ascensiunea Chinei
Сергей Скрипаль

Unul dintre suspecții în cazul Skripal, bănuit s-a identificat cu pașaport moldovenesc

35
(reînnoit 07:19 18.04.2021)
Poliția cehă i-a dat în căutare pe rușii Alexandr Petrov și Ruslan Bașirov pe care Londra îi suspectează de otrăvirea fostului ofițer GRU Sergei Skripal și fiicei sale Iulia. Unul dintre ei este acuzat că s-a identificat cu pașaport moldovenesc.

CHIȘINĂU, 18 apr - Sputnik. Poliția cehă, citată de RIA Novosti, anunță că îi caută pe cetățenii ruși Alexandr Petrov și Ruslan Bașirov în cadrul anchetării „circumstanțelor unei infracțiuni grave”. Fotografiile celor doi au fost postate pe Twitter.

Potrivit poliției cehe, în octombrie 2014 Bașirov și Petrov s-ar fi aflat în Republica Cehă: mai întâi la Praga, apoi în regiunea Moravo-Silezia și regiunea Zlín.

„Persoanele au folosit cel puțin două acte de identitate, prezentând mai întâi două pașapoarte rusești pe numele lui Alexandr Petrov, născut la 13 iulie 1979, și Ruslan Bașirov, născut la 12 aprilie 1978, ulterior s-au identificat cu pașaport moldovenesc pe numele lui Nicolae Popa, născut la 18 iunie 1979, și, respectiv, cu pașaport tadjic eliberat pe numele lui Ruslan Tabarov, născut pe 23 octombrie 1975 ", se spune în mesajul poliției cehe.

Amintim că, pe 4 martie, în orașul britanic Salisbury a fost otrăvit fostul ofițer GRU Serghei Skripal și fiica lui, Iulia. Cazul a provocat un scandal internațional. Autoritățile de la Londra a afirmat că Rusia este implicată în otrăvirea celor doi cu substanța A234. Moscova a negat aceste acuzații.

Rusia s-a oferit să desfășoare o anchetă comună, dar Marea Britanie a ignorat această inițiativă.

Ministerul de Externe a demonstrat că fostul prim-ministru britanic Theresa May a mințit: ea a susținut că otravă a fost făcută în Rusia, dar testele de laborator au infirmat acest lucru.

Ulterior, Procuratura Regală a Marii Britanii a anunțat numele cetățenilor ruși suspectați de tentativa de otrăvire a lui Serghei și Iulia Skripal în orașul Salisbury. Instituția a declarat că are date despre doi suspecți implicați în cazul otrăvirii familiei Skripal — Alexdandr Petrov și Ruslan Bașirov.

Procuratura britanică le-a înaintat învinuirile lui Petrov și Bașirov pe petru capete de acuzare, inclusiv pentru tentativa de omor a Skripalilor și a unui ofițer de poliție britanic. Îîntr-un interviu cu redactorul-șef al Sputnik și RT, Margarita Simonyan, cei doi au declarat că au vizitat Marea Britanie ca turiști și nu au nicio legătură cu serviciile speciale.

35
Tagurile:
Serghei Skripal
Tematic
Moscova a comentat noile materiale din presa britanică despre cazul Skripal
„Cazul Skripal”: Prezumptivii atentatori ies la rampă
SUA introduc noi sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu cazul Skripal

Загрузка...
Panorama orașului Tokio

Washingtonul și-a anunțat disponibilitatea de a apăra Japonia cu arme nucleare

297
(reînnoit 14:20 17.04.2021)
Statele Unite și-au reafirmat hotărârea de a apăra Japonia cu arme nucleare așa cum prevede Tratatul din 1960 privind cooperarea reciprocă și garanțiile de securitate.

CHIȘINĂU, 17 apr - Sputnik. Statele Unite și-au reafirmat hotărârea de a apăra Japonia cu arme nucleare în temeiul Tratatului din 1960 privind cooperarea reciprocă și asigurările de securitate, potrivit unei declarații publicate de Casa Albă în urma discuțiilor dintre liderii celor două țări.

Documentul este baza legislativă pentru alianța dintre Japonia și Statele Unite. Acordul prevede, în special, utilizarea de către Washington a armelor de distrugere în masă.
Declarația subliniază, de asemenea, că președintele SUA Joe Biden și premierul japonez Yoshihide Suga pledează în favoarea păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwanului.

„Subliniem importanța păcii și stabilității în întreaga strâmtoare Taiwan, solicităm o soluționare pașnică a conflictelor din strâmtoare”, se spune în document.
Conform calculelor făcute de Agenția japoneză Kyodo, este pentru prima dată după 52 de ani când apare o menționare directă a Taiwanului într-o declarație comună a liderilor celor două țări. Ultima dată, o astfel de formulare a fost utilizată într-un document apărut în urma negocierilor dintre premierul japonez Eisaku Sato și președintele american Richard Nixon în 1969.

De asemenea, liderii celor două țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Hong Kong și din regiunea autonomă Uygur din Xinjiang din China.

În plus, politicienii au confirmat că al cincilea articol din Tratatul privind cooperarea reciprocă și asigurările de securitate se aplică și în cazul insulelor Senkaku, pe care le revendică China.

Biden și Suga, printre altele, s-au opus „oricărei acțiuni unilaterale care vizează schimbarea statu-quo-ului în Marea Chinei de Est”. Ei s-au opus din nou pretențiilor și acțiunilor ilegale ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Potrivit liderilor celor două state, situația din Marea Chinei de Sud ar trebui reglementată în conformitate cu dreptul internațional, iar libertatea de navigație ar trebui garantată în cadrul convenției ONU existente.

În declarație, Biden și Suga și-au reafirmat angajamentul față de denuclearizarea completă a RPDC. Aceștia au solicitat Coreei de Nord să își îndeplinească obligațiile care decurg din rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Politicienii au atins și subiectul Myanmar. Biden și Suga au condamnat cu tărie violența comisă de militari și poliție în Myanmar împotriva civililor.

297
Tagurile:
Japonia, Washington
Tematic
Dezvăluiri: miturile Hiroshimei și Nagasaki la 73 de ani de la bombardamentele atomice
Bombardamente din 1999: Hiroshima și Nagasaki în Balcani - Cum au fost afectați românii

Загрузка...