Militari ai armatei Române

Peste 70 la sută din români nu ar susține SUA în cazul unui conflict cu Rusia sau China

1662
(reînnoit 16:11 12.09.2019)
Peste 65 la sută din români ar prefera să rămâne neutri într-un eventual conflict dintre SUA și Rusia, iar 5 la sută ar ține parte Rusiei, se arată într-un studiu al Consiliului European pentru Relațiile Externe.

BUCUREȘTI, 12 sept – Sputnik. O veste proastă pentru cei care mai speră în solidaritatea partenerilor euro-atlantici: majoritatea statelor europene nu ar fi dispuse să susține Statele Unite în cazul declanșării unui conflict cu Federația Rusă. Chiar dacă România este prezentată de experți dreptul una din cele mai pro-americane țări, datele unui studiu, realizat recent, arată că românii se află în categoria statelor care sunt cel mai puțin dispuse să-și susțină partenerii americani.

Ce parte ați susține în cazul unui conflict între SUA și Rusia?
© Photo : Captură Ecran
Ce parte ați susține în cazul unui conflict între SUA și Rusia?

O bună parte a românilor ar prefera să rămâne neutri într-un eventual conflict între SUA și Rusia, potrivit datelor unui studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (European Council on Foreign Relations). În cazul declanșării unui conflict între Washington și Moscova, doar 17 la sută din români ar fi gata să țină parte SUA, 5 la sută – Rusiei, iar 65 la sută ar prefera să nu rămână neutri.

Dintre toate statele prezentate în cercetare, cele mai predispuse spre neutralitate se arată Austria și Grecia, unde 85, respectiv, 81 la sută din respondenți au declarat că ar prefera să nu țin părte niciunei tabere în cazul unui conflict. Tot în cazul Greciei și Austriei se observă un procent foarte scăzut al celor care ar fi dispuși să aleagă dintre Moscova și Washintonul: doar 5 la sută din greci ar susține SUA și 7 la sută - Rusia; 4 la sută din austriezi ar susține SUA și 6 la sută - Rusia.

În cazul Germaniei, 70 la sută ar prefera neutralitatea (12 la sută - SUA, 7 la sută - Rusia), în Ungaria - 71 la sută sunt în favoarea neutralității, în timp ce de partea americanilor s-ar situa 13 la sută, iar de partea Rusiei - 6 la sută. Cea mai pro-rusă s-a dovedit a fi Slovacia, unde 20 la sută ar susține Moscova într-un eventual conflict și doar 6 la sută - Washingtonul.

La polul opus se află Polonia, unde 33 la sută ar fi gata să susțină SUA, 6 la sută ar susține Rusia, iar neutralitatea ar prefera 45 la sută, și Danemarca – 28 la sută ar susține SUA, 4 la sută – Rusia și 53 la sută – neutralitatea.

În ceea ce privește un eventual conflict între SUA și China, românii ar avea aproximativ aceeași poziție: 17 la sută - ar ține parte americanilor, 5 la sută - chinezilor, iar 64 la sută ar prefera neutralitatea.

Ce parte ați susține în cazul unui conflict între SUA și China?
© Photo : Captură ecran
Ce parte ați susține în cazul unui conflict între SUA și China?

Potrivit autorilor studiului, aceste date arată că majoritatea cetățenilor europeni își doresc o Uniune Europeană suficient de puternică pentru a nu urma orbește alte mari puteri și preferă o Europă neutră în disputele geopolitice, favorizând un concept al suveranității strategice a Europei.

De asemenea, sondajul arată că între 54 la sută și 83 la sută dintre respondenți preferă ca țara lor să rămână neutră în cazul unei dispute între SUA și China. Desigur, aceasta nu mai este doar o teorie, având în vedere războiul comercial care are loc între cele mai mari două economii ale lumii. Şi în acest caz polonezii s-au arătat cei mai pro-americani din grupul de ţări, 24 la sută afirmând că ar dori ca ţara lor să fie din partea SUA. Aceeaşi poziţie au avut-o doar 4 la sută dintre austrieci, 6 la sută dintre greci și 8 la sută dintre slovaci.

Sondajul indică o „prăbuşire” clară a încrederii europenilor în SUA și în sistemul global, scrie finance.yahoo.com  

„Europenii simt, în mod îndreptăţit, că trăiesc într-o lume în care regulile nu sunt prea clare. Aceasta le alimentează năzuinţa de a-și lua destinul în propriile mâini, tocmai pentru că vor să simtă că se află în siguranţă, iar ei nu simt aceasta în acest moment”, a spus Susi Dennison, cercetător principal la ECFR și autoarea raportului.

Studiu a fost realizat pe un eșantion de peste 60.000 de persoane din 14 state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Franța, Slovacia, Polonia, Spania, dar şi România.

1662
Tagurile:
conflict, conflict, SUA, Rusia, România
Тема:
Relațiile româno-ruse (243)
Tematic
Putin a comparat Rusia cu România: Face același lucru
Tradiții și obiceiuri de Paște în România, Republica Moldova și Rusia
Secta „suveranilor” ia amploare prin SUA, Germania, Rusia și România
În timp ce România se izolează, Franța își dezvoltă dialogul politic și economic cu Rusia
Șocant! Cioloș și Barna imită Partidul România Unită și Partidul Rusia Unită
Jandarmii – acțiune de mare curaj în Rusia! Europa - la picioarele României!
Gest de curaj! Un român candidat la prezidențiale vrea relații economice cu Rusia și China
Vrea Cotroceniul ca România să aibă relații comerciale cu Rusia și fostele țări sovietice?
Păcură, exportată ilegal din Rusia în România
E pregătită România de sistarea importului de gaz din Rusia? Ce spun FPPG
Coronavirus în Germania

Știrea nopții: Germania a declarat NOI ZONE de RISC în România ce se IMPUNE românilor

79
Noi zone din România sunt considerate ”de risc”, iar toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care intră în RF Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc au anumite obligații

BUCUREȘTI, 13 aug – Sputnik. Anunț important al MAE român: autorităţile germane au actualizat lista zonelor de risc COVID-19 din România, adăugând Bucureştiul și 10 judeţe din România.

Acestea sunt Bacău, Brăila, Braşov, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui şi Vrancea. Măsura a intrat în vigoare de la data publicării deciziei - 12 august 2020.

Alte şapte judeţe - Argeş, Bihor, Buzău, Neamţ, Ialomiţa, Mehedinţi şi Timiş - fuseseră declarate zone de risc încă din 7 august 2020.

Ce înseamnă asta: toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care intră în RF Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii (tradus în germană sau engleză) sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul german, anunță Agerpres, citând surse oficiale.

”Testarea se poate efectua direct pe aeroport sau, în cel mult 72 de ore de la intrarea în Germania, la medicul de familie ori la autorităţile locale de sănătate”, anunță sursa citată, precizând că, în acest sens, ”călătorii trebuie să contacteze telefonul de urgenţă medical 116 117”.

De asemenea se precizează că, în cazul neîndeplinirii obligaţiei de testare, autorităţile germane pot aplica sancţiuni în valoare de până la 25.000 EUR.

Important este de știut că dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Germania, călătorii ”au obligaţia de a se autoizola până la primirea unui rezultat negativ al testării” – și, desigur, aceasta nu se aplică celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat în condițiile precizate mai sus.

Alte date:

- TOATE persoanele care intră în Germania venind dintr-o zonă de risc sunt obligate să completeze un formular de localizare - Public Health Passenger Locator Form - a cărui variantă în limba engleză poate fi regăsită la următorul link: https://www.rki.de/DE/Content/Infekt/IGV/Aussteigekarte_Fluggast_EN.pdf?__blob=publicationFile

- Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiţionată de obligaţiile mai sus-menţionate. (MAE menționează că, în timpul tranzitului, sunt permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu şi cele de tip turistic sau vizite)

© Sputnik / Евгений Епанчинцев

- Regulile de conduită, restricţiile şi măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale

- cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Berlin: + 49 30 21239555, + 49 30 21239514 și + 49 30 21239516, Consulatului General al României la Bonn: +49 228 6838135; +49 2286838211; + 49 228 6838244; + 49 228 6838254 şi Consulatului General al României la Munchen: +49 89 553307; +49 89 98106143, Consulatului General al României la Stuttgart +49 711 664 86 11, +49 711 664 86 12, +49 711 664 86 13, +49 711 664 86 14 si +49 711 664 86 15, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă;

- cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă au la dispoziţie si telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României la Berlin + 49 160 157 9938, oficiului consular al României la Bonn +49 173 5757 585, oficiului consular al României la Munchen +49 160 208 7789 şi oficiului consular al României la Stuttgart +49 171 681 3450.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

79
Tagurile:
COVID-19, coronavirus, risc, România, Germania
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Proteste la Minsk

A patra noapte de proteste în Belarus: iată ce s-a întâmplat

69
(reînnoit 08:17 13.08.2020)
Protestele împotriva rezultatelor alegerilor prezidențiale din Belarus nu au încetat a patra zi la rând. Acum, toți cei patru candidați ai opoziției la președinție cer anularea rezultatelor votării.

CHIȘINĂU, 13 aug - Sputnik. Deși miercuri au fost mai puține confruntări între protestatari și forțele de ordine, doi polițiști rutieri au fost răniți ca urmare a ciocnirilor auto în timpul zilei.

Acțiunile de protest în masă au început în toată țara pe 9 august, după alegerile prezidențiale, care au fost câștigate de actualul lider belarus Alexandr Lukașenko - potrivit CEC, a obținut 80,08% din voturi. Protestatarii construiesc baricade, forțele de ordine îi dispersează cu echipamente speciale. Aproximativ șase mii de persoane au fost reținute.

Toți contra unu

Trei candidați la funcția de președinția Belarusului, Anna Kanopatskaya, Andrei Dmitriev și Serghei Cherechen au depus miercuri plângeri la CEC cu o solicitare de declarare a alegerilor invalide.

Anterior, echipa Svetlanei Tikhanovskaya, care a ocupat locul doi la alegeri, și-a anunțat refuzul de a recunoaște rezultatele alegerilor.

Astfel, toți cei patru candidați ai opoziției cer acum să fie anulate rezultatele votării.

„Lanțul solidarității”

Miercuri dimineață, câteva zeci de oameni s-au aliniat de-a lungul Bulevardului Independenței în cartierul rezidențial Uruchye din estul Minskului, formând un „lanț de solidaritate”.

Mulți dintre participanți au purtat haine albe și au ținut flori în mâini. Erau multe femei printre ei. Așa cum au explicat protestatarii pentru RIA Novosti, ei vor să își exprime solidaritatea cu victimele confruntărilor cu poliția.

Mai târziu, alte orașe s-au alăturat acestei acțiuni.

Noile tactici

Protestatarii au încercat, de asemenea, noi tactici: au încercat să blocheze traficul pentru a nu lăsa forțele de securitate să meargă în locurile de protest, dar nu le-a reușit.

În special, protestatarii au blocat pe un timp foarte scurt Bulevardul Independenței din Minsk în apropiere de Magazinul Central, în timp ce automobiliștii nu au fost indignați, ci, dimpotrivă, și-au exprimat sprijinul.

După ce au strigat "Pleacă!" protestatarii au eliberat întâi jumătate din drum, apoi în întregime.

Medici împotriva violenței

Medicii adunați în apropierea Universității de Medicină de Stat din Belarus au desfășurat o acțiune de protest neautorizată. Au ținut în mâini postere pe care scria „Medici împotriva violenței”, „Opriți violența”, precum și flori roșii și albe.

Ministrul Sănătății, Vladimir Karanik, a dorit să discute cu protestatarii, dar conversația nu a decurs. La aproximativ o oră după începerea mitingului, mai multe microbuze de poliție au urcat sosit la fața locului. Forțele de ordine au urmărit ce se întâmplă din mașini, nu au intervenit.

În același timp, ministrul Sănătății calificat acțiunea de protest una regizată. În opinia sa, medicii sunt folosiți pentru a provoca poliția să folosească forța.

Polițiști rutieri loviți de mașini

A patra zi de proteste nu s-a încheiat fără răniri în rândul poliției: doi polițiști rutieri au fost loviți de mașini.

Primul incident a avut loc în zona hotelului Yubileinaya din Minsk. După cum au declarat pentru RIA Novosti reprezentanții serviciului de presă al Departamentului Municipal de Afaceri Interne al Comitetului Executiv al orașului Minsk, un ofițerul de poliție rutieră a fost internat în spital, fără a-i fi fost pusă viața în pericol. În timpul arestării șoferului care a mers peste polițist, oamenii legii au deschis focul.

Al doilea incident a avut loc la Baranovichi. În timpul arestării șoferului agresiv au fost folosite și arme, dar violatorul legii a fugit.

Reținerea jurnaliștilor

De asemenea, detențiile continuă în Belarus. În special, miercuri au fost reținuți doi jurnaliști din presa ucraineană, un angajat al Radio Svoboda (Radio Europa Liberă) și doi jurnaliști de la postul de televiziune polonez Belsat. Aceștia din urmă au fost eliberați în aceeași zi. În plus, un jurnalist independent din Italia a fost reținut și eliberat.

În același timp, șeful Ministerului Afacerilor Interne al Belarusului, Yuri Karaev, a declarat că a preluat controlul personal al situației cu jurnaliștii care relatează despre proteste. Potrivit acestuia, în majoritatea cazurilor jurnaliștii reținuți sunt eliberați fără să fie întocmite procese verbale. Karaev le-a indicat forțelor de securitate să nu atingă personalul mass-media, dacă nu stau între cei care încalcă legea și forțele de ordine.

Mai devreme a fost raportat că mai mulți jurnaliști ruși au fost reținuți în Belarus: jurnalistul Rossiya Segodnya Ilya Pitalev, jurnalistul Znak.com Nikita Telizhenko, angajații Daily Storm Anton Starkov și Dmitry Lasenko, jurnalistul Meduza Maxim Solopov, corespondentul RT Konstantin Pridybailo, jurnaliștii Sputnik Belarus Evgeny Oleinik și Inna Grishuk, corespondenți ai canalului de televiziune Dozhd, trei stringeri RT care colaborează cu agenția video Ruptly, jurnalistul Semyon Pegov și cameramanul său, Vladislav Zizdok. În timpul reținerii, forța fizică a fost folosită împotriva lor. Unora, după ce au fost eliberați, li s-a interzis să intre în Belarus timp de cinci ani.

Demisia unor prezentatori TV

Pe fondul protestelor, o serie de prezentatori TV și-au anunțat demisia de la canalele de stat din Belarus.

"Ce s-a întâmplat cu Belarusul meu? Lucrez la TV în emisiuni live din 2009 ... Am decis că emisiunea mea de astăzi pe Belarus-1 este ultima. Nimeni nu a influențat această decizie, am luat-o eu", a postat pe Instagram gazda popularului show de seară Evgeny Perlin.

Ulterior, o altă cunoscută prezentatoare TV Olga Belmach de la canalul Belarus-1 și-a anunțat demisia. "Nu mai lucrez la TV", a scris ea pe Facebook.

Și prezentatorii TV Sergei Kozlovich și Vladimir Burko și-au anunțat demisia.

Revenirea la „rețeaua globală”

Între timp, miercuri, internetul a revenit în republică, după problemele care au început pe 9 august. Ministerul Comunicațiilor din Belarus a recomandat operatorilor de telecomunicații să recalculeze taxa de abonament din cauza sistării temporare a serviciilor.

Ministerul a notat că restricția de acces a fost asociată cu multiple atacuri cibernetice asupra infrastructurii rețelelor de telecomunicații ale operatorilor din Belarus și site-urile web ale agențiilor și organizațiilor guvernamentale.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

69
Tagurile:
Belarus, proteste
Тема:
Proteste în Belarus

Загрузка...
Santorini, Grecia

Veste de ultimă oră din Grecia: cerințe extinse pentru cei care vor călătorească!

0
Grecia extinde anumite cerințe și restricții impuse mai multor state – inclusiv pentru turiștii care vin din România

BUCUREȘTI, 13 aug – Sputnik. Autoritățile din Grecia vin cu o veste de ultimă oră, care vizează și România – în condițiile creșterii numărului de infectări cu Covid-19, extind interdicţia de călătorie şi restricţiile pentru mai multe ţări, inclusiv România.

Astfel, pasagerii care călătoresc venind din Bulgaria, Malta, România şi Emiratele Arabe Unite vor continua să fie obligaţi până la 31 august să prezinte un rezultat negativ al testului Covid-19 la sosirea în Grecia.

Testul nu poate fi mai vechi de 72 de ore înainte de sosirea lor în Grecia.

De asemenea, toţi pasagerii care sosesc în Grecia trebuie să completeze un formular de localizare a pasagerilor (PLF) cu cel puţin o zi înainte de sosire, ”furnizând informaţii care vor include aeroportul de plecare, adresa unde vor sta şi adresa prevăzută pentru sejurul lor în Grecia”.

Alte prevederi transmise în această dimineață de MEDIAFAX: ”Zborurile dintre Grecia şi Turcia rămân suspendate până la 31 august. Zborurile dintre Grecia şi Albania şi Macedonia de Nord vor continua să funcţioneze doar pe Aeroportul Internaţional Atena „Eleftherios Venizelos”, până la 31 august, iar un rezultat negativ al testului al testului va fi necesar şi al pasagerilor din Albania, Belgia, Republica Cehă, Olanda, Macedonia de Nord, Spania şi Suedia”.

În plus, Autoritatea eleniană de aviaţie civilă a prelungit până la 31 august interdicţia de intrare a cetăţenilor non-UE, cu excepţia pasagerilor din următoarele ţări: Australia, Canada, Georgia, Japonia, Noua Zeelandă , Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay şi Emiratele Arabe Unite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
călătorie, Grecia

Загрузка...