Ursula von der Leyen

Secretele Ursulei von der Leyen, președinte ales al Comisiei Europene

503
Ursula von der Leyen, aleasă de Parlamentul European ca primul președinte femeie al Comisiei Europene, are un trecut controversat și plin de inițiative discutabile

BRUXELLES, 17 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Fostul ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, aleasă ieri de Parlamentul European ca președinte al Comisiei Europene, funcție pe care o va ocupa începând cu 1 noiembrie 2019, s-a născut într-o suburbie a Bruxelles-ulului și a trăit primii 13 ani din viață la Bruxelles. Tatăl ei, Ernst Albrecht, viitorul premier al landului Saxonia Inferioară, ocupa funcții de conducere în cadrul instituțiilor premergătoare ale UE.

Dar printre strămoșii familiei ei se numără negustorul de bumbac Carl Albrecht (1875–1952), care s-a căsătorit cu Mary Ladson Robertson (1883–1960), o americancă dintr-o familie care deținea plantații în Carolina de Sud și, pe lângă terenuri, avea și o mulțime de sclavi. Familia Ladson a avut un rol important în comerțul cu sclavi peste Atlantic, strămoșii ei fiind printre cei mai mari comercianți de sclavi din America de Nord. Când sclavia a fost abolită în SUA, unul din înaintașii actualului președinte ales al Comisiei Europene încă mai avea 200 de sclavi!

Ursula Albrecht, devenită von der Leyen prin căsătoria cu Heiko von der Leyen, dintr-o familie nobiliară germană care a făcut avere din comerțul cu mătase,  a avut o tinerețe zbuciumată. În 1978 a fost nevoită să se ascundă la Londra sub un alt nume, Rose Ladson (numele înaintașilor din America) de teamă ca nu cumva Facțiunea Armata Roșie care acționa pe teritoriul Europei Occidentale să nu o răpească pentru a-i cere răscumpărare tatălui său.

Reîntoarsă în Germania, a studiat medicina la Hanovra și a câștigat chiar un titlu de doctor, dar a fost acuzată de plagiat, un site specializat în detectarea plagiatelor arătând că 43,5 la sută din paginile tezei ei de doctorat conțineau pasaje plagiate. A fost nevoie de o întreagă comisie pentru a o disculpa și a-i salva cariera, norocul ei că îl cunoștea pe directorul acestei comisii, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la corectitudinea deciziei de a o exonera de acuzațiile de plagiat!

A avut mai multe poziții în guvernele conduse de Angela Merkel, a fost ministru pentru familie între 2005 și 2009, apoi ministru al Sănătății, iar din 2013 ministru al Apărării în Germania, o perioadă în care scandalurile s-au ținut lanț, fie legat de cheltuieli și încredințări de contracte într-un mod netransparent, fie cu privire la managementul defectuos și la starea deplorabilă a armatei germane în perioada mandatului ei.

Toate petele din cariera Ursulei von der Leyen au fost revelate și subliniate din nou cu ocazia nominalizării ei ca președinte al Comisiei Europene, dar, pentru cine vine din Germania și din preajma Angelei Merkel, asemenea probleme pot fi trecute cu vederea. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă un candidat ar fi venit dintr-o altă țară, iar dacă ar fi fost român ar fi fost torpilat imediat pentru acuzații de plagiat, corupție și necinste!

Deși este mamă a șapte copii, von der Leyen și-a arătat susținerea pentru politica globalistă susținând căsătoria între persoanele de același sex și chiar drepturi egale de adopție pentru cuplurile homosexuale. Ca un amănunt suplimentar, ea a participat la reuniunea Bilderberg din luna mai a acestui an, ținută în Elveția, existând informații în mass-media că a fost invitată și a luat parte la aceste misterioase conferințe și în anii anteriori.

Dincolo de toate aceste aspecte, marele mister este cum a reușit un candidat pe care nu îl voiau nici măcar europarlamentarii germani, și care a fost criticat de toată lumea, nominalizat într-un mod total netransparent și împotriva tuturor regulilor stabilite chiar de către Uniunea Europeană, să ajungă totuși să fie ales președinte al Comisiei Europene?

503
Tagurile:
Ursula von der Leyen
Мужчина в лицевой маске из-за распространения коронавируса

UK: „nu poate fi exclus” un al doilea lockdown - Dominic Raab

124
(reînnoit 16:29 23.09.2020)
Premierul britanic Boris Johnson a anunțat marţi introducerea de noi restricții în Marea Britanie pentru următoarele șase luni, iar ministrul britanic de Externe a declarat miercuri că „nu poate fi exclus” un al doilea lockdown.

BUCUREŞTI, 23 sept – Sputnik. Măsurile anunţate de Boris Johnson includ cerințe extinse pentru purtarea măştii, amenzi mai mari pentru nepurtarea măștilor sau pentru adunări în grupuri mai mari de șase persoane, restricţionarea programului pentru pub-uri, baruri și restaurante.

© Sputnik / Джастин Гриффитс-Уилльямс

De asemenea, ministrul britanic de Externe, Dominic Raab, a declarat miercuri că nu poate exclude un al doilea blocaj („lockdown”) complet în contextul creșterii numărului de cazuri noi în țară.

În acelaşi timp, acesta i-a criticat pe unii politicieni din opoziție că „sperie” populaţia după ce premierul a vorbit despre faptul că armata ajută poliția în toiul pandemiei.

„Dacă pot uşura munca poliţiei (…), vor fi acolo pentru a face acest lucru”, a spus ministrul britanic de Externe.

Raab a explicat că amenzile mai mari au scopul de a-i sancţiona pe cei care încă încalcă regulile legate de coronavirus. Ministrul de Externe a precizat că nu există „un panaceu” pentru tratarea COVID-19, iar guvernul britanic învaţă ceva din ceea ce s-a întâmplat recent în alte țări europene, care au reușit să reducă creșterea numărului de cazuri.

„Dacă toată lumea face acum eforturi, așa cum s-a întâmplat când a fost vârful pandemiei, vom trece cu bine prin aceste luni de iarnă și va fi lumină la capătul tunelului când vom intra în anul viitor”, a adăugat Raab, citat de Sputnik

Măsuri noi pentru stoparea răspândirii virusului

În timpul discursului său în Parlamentul britanic, prim-ministrul Boris Johnson a anunțat că vor fi introduse noi restricții legate de coronavirus în Marea Britanie.

© Sputnik / Джастин Гриффитс-Уилльямс

Johnson a subliniat că restricțiile actuale nu înseamnă „în niciun caz o revenire la blocarea completă din luna martie”, afirmând că țara este mai bine pregătită pentru un al doilea val de COVID-19.

Premierul a reiterat îndemnul ca oamenii să lucreze de acasă, dacă este posibil.

„Vom extinde cerința purtării măştilor la personalul din comerțul cu amănuntul, toți conducătorii de taxiuri și de vehicule private închiriate și personalul și clienții din industria ospitalităţii în spaţiile închise, cu excepția cazului în care sunt așezați la masă pentru a mânca”, a mai spus Johnson.

Pub-urile, barurile și restaurantele au obligaţia de a închide la ora 22:00 în toată ţara. De asemenea, măsurile, care ar putea fi valabile pentru șase luni, vor fi întărite prin amenzi mai mari pentru încălcări, prezența sporită a poliției și, eventual, prezenţa militarilor.

Țara Galilor și Scoția au anunțat, de asemenea, restricții severe, prim-ministrul scoțian Sturgeon afirmând că această măsură este „singura decizie responsabilă pe care o putem lua”, în contextul în care țara se confruntă cu o creștere a cazurilor de coronavirus.

124
Tagurile:
UK, coronavirus
Tematic
Coronavirus în Franța: iarăși peste 10 mii de cazuri în 24 h
Anunț grav al ministrului Sănătății: cazuri de reinfectare cu coronavirus
Austria a anunțat al doilea val de coronavirus

Загрузка...
Aleksandr Lukașenko

Lukașenko a preluat oficial noul mandat de președinte

88
(reînnoit 13:44 23.09.2020)
Lukașenko a preluat oficial noul mandate de președinte. La Minsk a avut loc ceremonia de inaugurare.

BUCUREȘTI, 23 sep – Sputnik. Aleksandr Lukașenko a preluat oficial funcția de președinte al Republicii Belarus, transmite Sputnik Belarus.

Cu mâna pe Constituție, președintele ales a pronunțat jurământul în limba belarusă, după care președintele Comisiei Electorale Centrale, Lidia Ermoșina, i-a înmânat legitimația respectivă.

În discursul rostit în cadrul ceremoniei de inaugurare, Lukașenko a declarat că belarușii nu au ales doar un președinte, ci și-au apărat pacea socială și suveranitatea. De asemenea, el a menționat că preia funcția cu un sentiment de mândrie pentru poporul său, care “a trecut cu succes un test al rezistenței convingerilor lor”.

“E o zi a victoriei noastre și a voastre”, a subliniat șeful statului, adăugând că nu poate și nu are dreptul “să-i abandoneze pe belaruși”.

De asemenea, Lukașenko a promis că politica socială va rămâne o carte de vizită a țării, susținând că revoluția colorată a eșuat, în pofida „unor provocări fără de precedent” și „a unor incitări diabolice din afară”.

Ceremonia s-a desfășurat la Palatul Independenței. La eveniment au participat câteva sute de persoane – demnitari, parlamentari, șefii instituțiilor de presă, oameni de cultură și din domeniul sportului.

Alegerile prezidențiale în Belarus au avut loc pe 9 august, iar Lukașenko a acumulat 80,1 la sută din voturi. În acest fel, el a obținut cel de-al șaselea mandat.

Opoziția și Uniunea Europeană nu au recunoscut rezultatele alegerilor, iar în Belarus au izbucnit valuri de proteste. În primele zile, miliția și trupele OMON au utilizat împotriva demonstranților gaze lacrimogene, tunuri de apă, gloanțe de cauciuc, iar mai târziu au renunțat la aplicarea forței.

88
Tagurile:
Belarus, Aleksandr Lukașenko
Тема:
Proteste în Belarus
Tematic
Parlamentul European nu-l recunoaște pe Lukașenko președinte
De ce Lukașenko a închis hotarele Belarusului cu Polonia și Lituania
Lukașenko: Nici vorbă de privatizări în favoarea „șarlatanilor străini”

Загрузка...
Discursul lui Donald Trump la ONU

SUA vor distrugă ONU, Rusia vrea salvarea ei

0
Cum au contrastat discursurile și mesajele liderilor celor trei mari puteri ale lumii - SUA, China și Rusia, adresate Adunării Generale a ONU.

MOSCOVA, 23 sep – Sputnik, Irina Alksnis. Formatul video la distanță, cu ajutorul căruia liderii mondiali au participat la jubileul celei de-al 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, oferă în mod involuntar mai multă informație și un prilej de meditație decât discursurile tradiționale rostite de la tribuna sediului organizației de la New York. Chiar și simplul anturaj, în care se află conducătorii de stat, este destul de simbolic.

Așa cum era de așteptat, cel mai mare interes l-au provocat rapoartele a trei cei mai influenți oameni ai planetei.

Discursul lui Donald Trump a devenit un eveniment preelectoral, care nu doar a accentuat direcția principală în politica lui externă, cea antichineză, dar și a subliniat atitudinea indulgent-disprețuitoare a americanului față de Organizația Națiunilor Unite în sine.

Trump s-a prezentat într-o manieră obișnuită pentru conferințele de presă de la Casa Albă, pe fundalul drapelului de stat și drapelul președintelui Statelor Unite – fără nicio aluzie că discursul este adresat ONU sau cel puțin publicului internațional.

Liderul american a declarat în mai multe rânduri anterior că odată ce țara lui este cea mai mare sursă de finanțare a Organizației Națiunilor Unite, aceasta este subordonată Washingtonului și are obligația să-i îndeplinească indicațiile. Fără îndoială, predecesorii lui gândeau la fel, însă Trump a devenit primul care și-a permis enunțarea deschis a acestei poziții, amenințând cu penalități în cazul “neascultării”. Iată de ce utilizarea de către el a discursului de azi pentru rezolvarea unor probleme electorale, se încadrează perfect în logica unei astfel de abordări.

Presa rusă a remarcat că președintele american nu a menționat Rusia. În schimb, China a fost menționată de 12 ori (SUA au fost amintite doar de 10 ori). Anume acest scandalos spirit antichinez a devenit esența discursului lui Trump. Cât face simplul îndemnat de a pedepsi Beijingul pentru răspândirea coronavirusului și utilizarea în discurs a termenului “virusului chinez”.

Caracterul evident confruntațional al raportului american contravine tradițiilor existente și regulilor nescrise ale ONU. Beijingul s-a așteptat la un astfel de demers, însă problema nu constă în faptul că reprezentantul Chinei a răspuns la atacurile președintelui american.

Discursul consistent al lui Xi Jinping a fost dedicat problemelor acute ale prezentului (în primul rând luptei mondiale cu COVID-19), păstrându-și un ton obișnuit și echilibrat.

Doar că liderul Chinei vorbea pe fundalul unei imagini care prezenta Marele Zid Chinezesc și peisajele naturii chineze. Aici poate fi întrevăzut un subtext simbolic, inclus în această compoziție: în spatele lui Xi Jinping se află o țară cu o vechime și grandoare, care este gata să se opună oricărei amenințări externe.

În contrast cu discursul liderului american și cel chinez, discursul președintelui rus, Vladimir Putin, a fost cea mai tradițională: de la o gamă largă de probleme fundamentale ale contemporanității, până la un anturaj în duhul ONU, pe fundalul căruia a vorbit. A fost respectată chiar și o astfel de particularitate a liderului rus la participarea în evenimentele internaționale precum citirea textului exclusiv de pe hârtie, fără utilizarea prompterului.

Putin a vorbit despre rolul important pe care îl joacă ONU în menținerea stabilității strategice pe planet, despre inadmisibilitatea distorsionării istoriei, despre necesitatea păstrării controlului asupra înarmărilor și, desigur, despre importanța eforturilor colective internaționale în lupta cu epidemia de coronavirus și urmările social-economice ale acesteia.

În esență și după formă, a fost un discurs al unui om de stat, al cărui țară nu doar urmărește alunecarea lumii într-o epocă a haosului, dar și întreprinde totul pentru a nu admite un final teribil.

Putin a reamintit că în cei 75 de ani de existență a sistemului de cooperare internațională, a dialogului și înțelegerii reciproc, în trecut a fost plătit un preț îngrozitor. Iar Rusia, care și-a adus atunci un aport enorm, până la sfârșit va fi o insula a normalității și bunului simț, pe care planeta va putea miza întotdeauna.

0
Tagurile:
Adunarea Generală a ONU, China, SUA, Rusia, Xi Jinping, ONU, Vladimir Putin, Donald Trump
Tematic
Lavrov, la ONU: Lumea s-a săturat de linii de demarcație
Putin: Rusia va oferi vaccinul Sputnik V angajaților ONU
Putin: ONU își realizează principala sa misiune, apără pacea - Video
Expert rus, despre mesajul lui Merkel, adresat ONU

Загрузка...