Recep Tayyip Erdogan și Xi Jinping

Un nou joc geopolitic? Experții arată posibilele motive din spatele întâlnirii Erdogan-Xi

626
Turcia și Malaezia, ambele țări musulmane mari, au dat aproape simultan un semnal Statelor Unite și altor țări occidentale că nu intenționează să joace împotriva Chinei în problema Xinjiang

BRUXELLES, 4 iul - Sputnik, Daniela Porovăț. Decizia a fost făcută de președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan în timpul discuțiilor sale cu președintele Chinei Xi Jinping din timpul vizitei făcute la Beijing și de ministrul Afacerilor Religioase din Malaezia Yusof Rawa care a vorbit despre rezultatele vizitei lui în Xinjiang, scrie Sputnik în ediția de limbă engleză.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că ”este incontestabil că toate grupurile etnice trăind în Xinjiangul chinez trăiesc fericiți în condițiile dezvoltării și prosperității din China”.

Aceste cuvinte, rostite în timpul întâlnirii cu Xi Jinping, au răsunat la patru luni după ce Ministrul de Externe turc a numit situația uigurilor din Xinjiang "o mare încurcătură pentru umanitate”.

La acel moment, această declarație s-a dovedit a fi una din cele mai dure critici din lumea musulmană împotriva Chinei pe tema Xinjiang.

Schimbarea în poziția Ankarei este rezultatul eforturilor diplomatice răbdătoare ale Beijingului, crede Li Bingzhong, directorul Centrului pentru Studii Turcice la Universitatea Shaanxi (SNNU).

”Turcia a criticat înainte politica Chinei în Xinjiang, dar de fapt era doar o declarație a reprezentantului ministerului de Externe al Turciei. Nu a fost lansată de la un nivel politic înalt și nu reflecta în mod necesar poziția președintelui Erdogan. Turcia, într-adevăr, și-a schimbat ulterior poziția. Motivul este acela că ministrul de Externe din China și ambasadorul chinez din Turcia au făcut o treabă excelentă. Ambasadorul chinez în Turcia, Deng Li, a clarificat adevărul pe această temă într-un interviu. Pe de altă parte, politica internă și diplomația guvernului lui Erdogan se confruntă acum cu o perioadă foarte dificilă. Vizita președintelui Turciei în China este una din căile de a găsi o soluție a problemele lor interne și externe. Pentru propriul său interes, Turcia atrage atenția asupra problemelor care privesc Guvernul Chinei și care afectează interesele fundamentale ale Chinei”, mai spune Li Bingzhong.

Mai mulți observatori cred că declarațiile din trecut de la Ankara despre situația drepturilor omului din Xinjiang ar fi putut fi influențate de SUA și făcute chiar sub presiunea lor. Acum, președintele Turciei, aflat la discuții cu liderul chinez, a dat asigurări că ”partea turcească nu va permite nimănui să arunce o umbră în relațiile Turcia-China”.

Analistul politic Stanislav Tarasov crede că declarațiile președintelui Erdogan despre Xinjiang arată începutul unui joc geopolitic major pentru Turcia.

”Erdogan începe un joc activ cu China. El, desigur, conduce o diplomație în spatele scenei, încercând să influențeze Beijingul să rezolve problema Uigură. Totuși, el este pregătit să ia un împrumut de la China pe care inițial îl refuzase. Din câte se pare, situația economică din Turcia nu e ușoară, mai mult, americanii folosesc sancțiuni împotriva turcilor. Intrând într-o alianță cu China, Erdogan se arată în același timp și prieten cu Rusia și se poziționează împotriva atacurilor la adresa Chinei și Rusiei, ca un reprezentant al unei Mari Puteri. El a subliniat de asemenea că americanii acționează împotriva Turciei diferit de așteptările Ankarei. Jucând cu miză mare cu China, el, în mod evident, încearcă să obțină sprijinul aderenților musulmani din Asia de Sud-Est care are o importanță considerabilă pentru el”, a spus analistul.

Ministrul malaezian al Afacerilor Religioase Yusuf Rava a fost criticat de către politicieni și apărătorii drepturilor omului în țara sa pentru fotografiile despre Xinjiang după o vizită de șapte zile în această regiune, făcută săptămâna trecută.

Directorul Executiv al Amnesty International Malaezia, Shamini Darshni Kaliemuthu, s-a arătat ”dezamăgită profund”  de acest reportaj foto. Ea, în mod evident, se aștepta să vadă în fotografii scene din „lagărele de concentrare” despre care se face atâta gălăgie în Vest.

Dar susținerea criticismului vestic împotriva Chinei, ca și echivalarea separatiștilor cu luptători ai drepturilor Uigurilor în Xinjiang, este prea puțin în interesul național al Malaeziei. Țara se confruntă și ea cu amenințarea teroristă din partea islamiștilor care încearcă să își găsească refugiul în această țară și să o facă platformă pentru organizarea și desfășurarea de acte teroriste.

De altfel, declarația președintelui Turciei despre Xinjiang a fost făcută în ziua discuțiilor cu ușile închise din cadrul Centrului Regional al ONU pentru Diplomație Preventivă în Asia Centrală, la care au participat membri ai Consiliului de Securitate ai ONU.

În timpul discuțiilor, potrivit unor surse anonime, reprezentanții SUA și Germaniei au acuzat China de rele tratamente aplicate grupurilor musulmane minoritare din Xinjiang.

În replică, ambasadorul Ma Zhaoxu, Reprezentantul Permanent al Chinei la Națiunile Unite  a arătat că SUA și Germania nu au niciun drept să ridice această problemă în Consiliul de Securitate al ONU de vreme ce este o problemă internă a Chinei.

626
Tagurile:
SUA, Cooperare, Turcia, China, Xi Jinping, Recep Tayipp Erdogan
Tematic
Război economic total: China nevoită să răspundă deciziei SUA
Bloomberg dezvăluie marele câștigător în războiul comercial dintre China şi SUA
Putin: Rusia, India și China cooperează pentru menținerea stabilității globale
Copii ale cănii termos folosite de Putin la summitul G20 se vând ca pâinea caldă în China
Emmanuel Macron

COVID în Franța: Macron a anunțat o „nouă etapă” și măsuri

2409
(reînnoit 07:20 25.11.2020)
Vârful celui de-al doilea val al epidemiei de Covid-19 în Franța a trecut, a spus Emmanuel Macron, care a anunţat data când va începe o nouă etapă în lupta împotriva coronavirusului.

BUCUREŞTI, 25 nov – Sputnik. În timpul unui discurs televizat marți seara, 24 noiembrie, preşedintele Franţei Emmanuel Macron a cerut francezilor să-și „continue eforturile” în lupta împotriva Covid-19, menționând totodată că vârful celui de-al doilea val al epidemiei a trecut.

În timp ce țara tocmai a depăşit pragul de 50.000 de decese legate de noul coronavirus, președintele a spus că vrea ca „guvernul și parlamentul să ofere condițiile pentru a asigura izolarea persoanelor infectate, într-un mod mai restrictiv”.

Relaxarea restricţiilor după 15 decembrie

Potrivit acestuia, din 15 decembrie, dacă numărul de noi contaminări zilnice scade la 3.000, restricţiile vor putea fi ridicate și vor fi permise călătoriile. Cinematografele, teatrele și muzeele vor putea astfel să se redeschidă la acea dată, potrivit președintelui. Cu toate acestea, el a cerut „să se facă toate eforturile pentru a evita un al treilea val” al epidemiei.

„Dacă nu dorim să trecem printr-o a treia carantină, trebuie să ne dublăm vigilența: să îi protejăm pe cei dragi, în special pe cei mai vulnerabili, purtând masca, inclusiv acasă când suntem cu prietenii sau cu rudele care nu locuiesc zilnic cu noi”, a declarat Macron, citat de Sputnik France

Liceele vor putea să se deschidă complet, „cu toți elevii”, în jurul datei de 20 ianuarie, dacă numărul contaminărilor zilnice rămâne sub 5.000, a mai spus Macron.

Magazinele mici vor putea fi redeschise începând de sâmbătă, 28 noiembrie, iar serviciile la domiciliu vor fi reluate, dar până la ora 21:00 și conform „protocoalelor de sănătate”:

În același timp, certificatul pentru călătorie va permite deplasarea la 20 de kilometri de casă, în loc de unul, și timp de trei ore în loc de una. Serviciile în lăcașurile de cult vor fi din nou permise începând de sâmbătă, „în limita strictă a 30 de persoane”.

Fără vaccinare obligatorie

Președintele a mai anunțat că vaccinarea împotriva Covid-19 nu va fi obligatorie, iar campania va începe „de la sfârșitul lunii decembrie, începutul lunii ianuarie” pentru „cei mai vulnerabili oameni”.

2409
Tagurile:
Franța, Restricții, COVID-19, Emmanuel Macron
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Joe Biden

Biden pune omenirea pe gânduri: ”SUA, gata conducă lumea”

702
(reînnoit 06:50 25.11.2020)
Declarații dure – și un conglomerat de personalități care vin din rândul Establishment-ului, chiar al Deep State – cu ambiții de dominație mondială – bazată, ca de obicei, pe intervenții

BUCUREȘTI, 25 nov - Sputnik. După ce președintele Trump a făcut un gest interpretat ca o acceptare a înfrângerii, iar statul cheie Pennsylvania a anunțat că numărătoarea voturilor i-a dat câștig de cauză candidatului democrat, Joe Biden a făcut o declarație în care și-a anunțat o parte din echipă – dar și câteva planuri de viitor.

Astfel, în discursul său de pe o scenă din Wilmington, Delaware, cel numit de presă „președintele ales” al SUA a prezentat primele şase nume care îi vor fi alături odată cu ipotetica preluare a mandatului, pe 20 ianuarie.

Astfel, vorbind de echipa sa, Biden a lansat mai multe mesaje, în frunte cu cele legate de ieșirea din așa zisul izolaționism al lui Trump și abordarea combaterii climatice. Dar, cea mai interesantă declarație – și care pune multă lume pe gânduri, este cea referitoare la ”conducerea lumii” de către SUA!

”Aceasta este o echipă care reflectă faptul că America s-a întors, gata să conducă lumea şi nu să se retragă din ea”, a declarat Joe Biden, având-o alături pe Kamala Harris.

Viitorul secretar de stat – deci al treilea om de pe podiumul puterii americane, este Antony Blinken, fost adjunct al secretarului de stat în administrația Obama.

”Nu putem rezolva singuri problemele lumii, trebuie să lucrăm cu alte ţări”, a declarat Anthony Blinken.

Dar, atenție, Călin Marchevici, scrie într-o excelentă analiză în „Cotidianul” https://www.cotidianul.ro/iohannis-dna-sri-si-ong-urile-pot-savura-momentul/ : Blinken este un intervenționist, la fel și viitoarea șefă a Pentagonului”.

”În calitate de secretar de Stat adjunct în administrația Obama, Blinken a pledat pentru o intervenție mai puternică a SUA în Siria și a susținut intervenția militară americană în Libia. Era consilier al lui Joe Biden când acesta a susținut invazia SUA în Irak, în 2003”, scrie analistul.

În timpul bombardamentelor americane din Siria, ”fără sa aibă nicio dovadă, Blinken a spus atunci că Assad a folosit gaz sarin împotriva populației”.

Putin a explicat de ce nu l-a felicitat pe Biden
© Video : Ruptly / "Москва. Кремль. Путин", Россия-1

Marchevici îl citează pe Blinken: ”Nu pot să vă spun care e dovada, dar avem o mulțime de indicii din media și social media care spun că s-a folosit fie clor, fie sarin”.

Dar, atenție – ”Blinken a jucat un rol important în cursul revoluției din 2014 din Ucraina, alături de Victoria Nuland. S-a temut atunci ca SUA să livreze arme letale Ucrainei. Blinken s-a bucurat mult apoi, când președintele Donald Trump a luat această hotărâre”.

O altă figură importantă este Michele Flournoy, despre care Marchevici spune că ”este unul dintre susținătorii așa-zsei Third Offset Strategy în relația Americii cu Rusia și China”, adică o reactualizare a strategiei superiorității nucleare și a superiorității tehnologice, ”redactată în timpul administrației Obama de unul dintre viitorii parteneri ai lui Blinken și Flournoy în cadrul firmei de consultanță WestExec Advisors”.

Analistul o caracterizează sec pe viitoarea șefă a Pentagonului: ”lobby-ista industriei militare”, care i-a ”ajutat pe contractorii militari din SUA să obțină contracte uriașe de la Pentagon pentru intervențiile militare ale administrațiilor Clinton și Obama”, după cum scrie The American Prospect.

”A fost considerată una dintre eminențele cenușii din spatele ofensivei militare americane în Afganistan în timpul administrației Obama, o strategie care a adus contracte grase pentru induistria militară și a prelungit războiul”, mai scrie Călin Marchevici în ”Cotidianul”. .

Revenind la declarația lui Joe Biden, acesta a prezentat-o pe viitoarea ambasadoare a SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield.

Un alt personaj cunoscut este fostul secretar de stat John Kerry, care va fi ”emisar special pentru combaterea problemelor climatice”.

John Kerry este cel care a semnat, în numele SUA, acordul climatic negociat în 2015, din care SUA s-a retras recent, la comanda lui Donald Trump.

Relatând prezentarea lui Joe Biden, presa internațională arată că posibilul nou președinte a desemnat, pentru prima dată un hispanic în fruntea securităţii interne – Homeland Security -  în persoana lui Alejandro Mayorkas, un cubanez a cărui mamă ar fi… româncă!

De asemenea, Biden a propus o femeie în fruntea serviciile de informaţii, pe Avril Haines.

Un alt apropiat al lui Joe Biden, Jake Sullivan, va fi numit consilier de securitate naţională.

În fine, presa a relatat că Secretarul Trezoriei SUA ar putea fi Lael Brainard, din cadrul FED (Federal Reserve).

”Este vorba despre cineva care, cred eu, va fi acceptat de toate elementele Partidului Democrat, progresişti şi moderaţi”, a declarat Biden, nedivulgând încă numele celui care va răspunde finanțele SUA.

O altă variantă, tot feminină, este Janet Yellen, fosta preşedintă a aceleiași băncii centrale, FED. 

Deci, un conglomerat care vine din rândul Establishment-ului, chiar al Deep State – cu ambiții de dominație mondială – bazată, ca de obicei, pe intervenții mai mult sau mai puțin la vedere, mai mult sau… și mai mult dincolo de lege. Că, doar se știe, legea și democrația nu sunt pentru cei puternici.

702
Tagurile:
SUA, Joe Biden

Загрузка...
Raed Arafat

Arafat se vaccinează în direct? Ce spune șeful DSU

0
Secretarul de stat în Sănătate a precizat că, în momentul în care vaccinul anti-COVID va ajunge în România, el se va vaccina în direct. Declarația lui Streinu-Cercel.

BUCUREȘTI, 25 nov – Sputnik. Vaccinul anti COVID-19 stârnește controverse, iar în România, pe rețelele de socializare a apărut deja întrebarea dacă Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență se va imuniza.

Arafat a precizat că el se va vaccina anti COVID în direct, în momentul în care vaccinul va ajunge în România.

În opinia sa, exemplul personal va duce la creșterea încrederii românilor în vaccinare.

”La acest moment, cred că, prin puterea exemplului, la un anumit moment, vom putea arăta populației că oameni cum suntem noi care spunem că trebuie, o să ne vaccinăm și noi la momentul respectiv. 

La rândul său, Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului ”Matei Balș” din Capitală a explicat ce trebuie făcut pentru ca pandemia de coronavirus să se încheie în România în decurs de 14 zile.

În ceea ce privește vaccinul Streinu-Cercel a subliniat că dubiile aruncate asupra acestuia nu fac decât râu. Mai mult, el nu pricepe de ce în România nu se fac testări în masă.

”A doua intervenție este folosirea anticorpilor monoclonali, care să oprească pandemia. Noi dacă am împrăștia acești anticorpi monoclonali în 70% din populație în două săptămâni de zile nu am mai vorbi de incindența SARS-CoV 2 în circulație în România. Și a treia intervenție este vaccinarea”, a spus Adrian Streinu Cercel.

Reamintim că Donald Trump a beneficiat de un tratament cu anticorpi monoclonali.

 

0
Tagurile:
Vaccinare, Raed Arafat
Tematic
Crăciun și Revelion 2020: Arafat, despre restricții
Arafat, ultimele clarificări despre noile restricții
Arafat, răspuns cinic care va enerva sute de mii de români

Загрузка...