emigranți

Occidentul plătește din greu pentru a-i ține pe refugiații sirieni în Turcia

121
Uniunea Europeană va acorda în 2019 peste 2 miliarde de euro pentru criza siriană, 1,5 miliarde fiind destinați refugiaților din Turcia.

BRUXELLES, 12 iunie - Sputnik, Daniela Porovăț. După ce au declanșat iadul în Siria, puerile occidentale investesc o mulțime de bani pentru a-i ține pe refugiați la distanță. Astfel, numai în 2019, Uniunea Europeană alocă un ajutor de 2,01 miliarde de euro pentru criza siriană, dintre care, de fapt, 1,5 miliarde de euro sunt banii promişi pentru refugiaţii din Turcia. Anunțul a fost făcut, la Bruxelles, de șefa diplomaţiei europene Federica Mogherini, la o conferinţă a donatorilor organizată de UE şi ONU.

Blocul comunitar a repartizat 560 de milioane de euro în 2019 pentru a sprijini populaţia din Siria şi pe cei care au fugit în ţări vecine – în special Iordania şi Liban -, dar şi pentru a sprijini comunităţile-gazdă, a spus Mogherini. Statele membre ar urma să contribuie separat.

Ministrul german al dezvoltării, Gerd Mueller, a spus că ţara sa va contribui cu 1,44 miliarde de euro în acest an, spunând că este vorba de „un semn puternic de solidaritate”. Suma este puţin sub cea promisă de Germania în 2018.

„Dacă ne apropiem de – sau poate dacă depăşim puţin – cele şase miliarde de dolari adunate anul trecut pentru apelurile noastre, atunci va fi o zi bună”, a spus responsabilul ONU pe probleme umanitare, Mark Lowcock, înaintea conferinţei donatorilor care are loc joi la Bruxelles.

Marea Britanie a promis la rândul său 464 de milioane de euro, iar Austria – 9 milioane de euro.

ONU estimează nevoile financiar pentru 2019 la 4,4 miliarde de euro (5,5 miliarde de dolari) pentru a ajuta circa 5,6 milioane de sirieni refugiaţi în afara ţării lor – în Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt, şi la 2,9 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) pentru populaţia strămutată în interiorul ţării.

121
Tagurile:
Siria, Refugiați, Turcia, Occident
Tematic
Siria își va apăra suveranitate asupra Înălțimilor Golan – diplomat sirian
"Plecaţi mai întâi din Siria": Reacţia Moscovei la cererea lui Trump de a părăsi Venezuela
Reacții la decizia lui Trump: ONU își reiterează poziția, Siria și Turcia condamnă
Înghețată

Alertă alimentară în Franţa: mărci de înghețată şi fursecuri posibil periculoase, retrase

54
Mai multe mărci de înghețată şi fursecuri au fost retrase din supermarketurile din Franţa deoarece s-a stabilit că există în acestea un conținut prea mare de oxid de etilenă, considerat cancerigen. Se aşteaptă rezultatele investigațiilor.

BUCUREŞTI, 15 iun – Sputnik. În Franţa, mai multe mărci de înghețată și prăjituri, precum și alte produse alimentare care conțin susan, cum ar fi cuşcuşul și unele fursecuri, au fost retrase din vânzare, a anunţat Direcția Generală pentru Concurență și Controlul Fraudelor din Franţa (DGCCRF), citată de Sputnik France

Motivul pentru care au fost retrase este prezența oxidului de etilenă, un pesticid clasificat drept cancerigen, „la o concentraţie, în anumite loturi, mai mare decât limita maximă reglementată” a acestor semințe, a explicat autoritatea.

Peste 7.000 de produse se află în prezent pe lista publicată pe site-ul DGCCRF, listă care este actualizată în mod regulat în așteptarea rezultatelor investigațiilor lansate.

Cazuri anterioare

Conținutul ridicat al acestei substanțe chimice, interzisă în Europa, dar care poate fi tolerată la doze mici în anumite produse importate, a fost raportat încă din toamna anului trecut. Urme ale acestei substanţe au fost detectate în peste 250 de tone de semințe de susan din India, a avertizat asociația de consumatori UFC-Que Choisir la începutul lunii noiembrie. Oxidul de etilenă este într-adevăr suspectat de a fi cancerigen și dăunător fertilității, a precizat organizaţia.

În consecință, o primă listă cu produsele amintite a fost publicată la jumătatea lunii noiembrie de către DGCCRF, fiind vorba de cereale, prăjituri, hummus, ciocolată și alte câteva produse vândute de mai multe lanțuri mari de comerț cu amănuntul.

54
Tagurile:
Înghețată, Franța

Загрузка...
Игрок сборной России Юрий Жирков, игрок сборной России Георгий Джикия, игрок сборной Бельгии Дрис Мертенс, игрок сборной Бельгии Ромелу Лукаку (слева направо) в матче 1-го тура группового этапа чемпионата Европы по футболу 2020 между сборными Бельгии и России.

Îngenuncherea jucătorilor de fotbal - „Un semn de supunere ideologică”

85
(reînnoit 20:09 15.06.2021)
Filosoful francez Robert Redeker a comentat gestul jucătorilor de fotbal de a îngenunchea, gest care ar simboliza „lupta împotriva rasismului și discriminării”. Potrivit filosofului, în realitate, este un „semn al supunerii față de imperative ideologice”.

BUCUREŞTI, 15 iun – Sputnik. „Jucătorii sunt folosiți ca nişte marionete pentru ceva în afara fotbalului. Este un atac grav asupra libertății lor de conștiință”, a spus filosoful francez Robert Redeker pentru Sputnik France

Redeker nu este de acord cu gestul simbolic pe care jucătorii echipei Franței se pregătesc să-l facă marți, 15 iunie. Cu o zi înainte, căpitanul echipei Franței, Hugo Lloris, a anunțat la o conferință de presă că colegii săi vor îngenunghea înainte de începerea meciului cu Germania.

Sportivi din întreaga lume au copiat acest gest, care are legătură cu mişcarea Black Lives Matter din Statele Unite. Totuşi, în spatele acestui gest aparent inofensiv se ascunde de fapt o adevărată chestiune politică, susţine Redeker.

„Folosim sportul și pe jucători pentru a transmite un mesaj ideologic, despre care credem, poate în mod greșit, că este popular. Este vorba despre o lecție de morală, sau mai bine zis, despre ceea ce Nietzsche numea «moralina»: cineva îți spune cine sunt [oamenii] buni și cine sunt cei răi, aşa cum ți se spune şi cum trebuie să gândești pentru a nu face parte din tabăra celor răi”, a spus filosoful francez, care este şi autorul cărții „Mai putem iubi fotbalul?” (ed. du Rocher).

De asemenea, Robert Redeker îl consideră mai ales ca pe „un semn de supunere față de imperative ideologice, morale și politice”, gest care, potrivit lui, ar fi „impus de puterea culturală a Statelor Unite”. Însă această atitudine este departe de a fi unanimă în rândul susținătorilor.

Sâmbătă, 12 iunie, la Sankt Petersburg, suporterii ruși i-au huiduit pe jucătorii belgieni care au îngenuncheat înainte de meci, în timp ce jucătorii echipei Sbornaïa au rămas în picioare. De asemenea, duminică, 13 iunie, la Wembley, Londra, fluierele de dezaprobare s-au amestecat cu aplauzele când jucătorii englezi au îngenuncheat.

Cu câteva zile mai devreme, pe 10 iunie, Viktor Orban, prim-ministrul Ungariei, a descris acest gest drept o „provocare aberantă”. „Nu am nicio simpatie pentru aceste gesturi de îngenunchere. Nu cred că aceste lucruri au ce căuta pe teren. Sportul este despre altceva. Sportivii joacă în picioare”, spus Orban, care a adăugat că nu putem îngenunchea decât „în fața lui Dumnezeu sau a națiunii”.

Pe lângă jucătorii ruși și maghiari, cei scoțieni și croați au anunțat deja că nu vor îngenunchea înaintea meciului. De la anunțul lui Hugo Lloris, hashtagul #BoycottEquipeDeFrance a început să fie distribuit masiv pe Twitter.

Robert Redeker crede că această atitudine semnalează, pe de altă parte, o formă de politizare a sportului de nivel înalt, fenomen care este în creştere.

„În trecut, sportul era trăit ca un moment de neutralizare a tensiunilor. În contextul acestei confiscări a sportului de către moralină, se întâmplă opusul: o punere în scenă a tensiunilor societale”, a mai comentat filosoful francez.

85
Tagurile:
Fotbal

Загрузка...