Matteo Salvini

Suveraniștii la răscruce: negocierile care răstoarnă Europa!

636
(reînnoit 17:58 03.06.2019)
Suveraniștii dau bătălia pentru viitorul mișcării lor încercând să se coaguleze în Parlamentul European.

BRUXELLES, 3 iunie - Sputnik, Daniela Porovăț. Partidele lui Nigel Farage (Partidul Brexit), al lui Salvini (Liga) și al lui Marine Le Pen (Adunarea Națională) sunt nucleele principale ale negocierilor care se poartă în aceste zile pentru constituirea unui grup suveranist unit în Parlamentul European.

Farage ar putea fi în situația în care nu-și va mai putea prelungi fostul său grup, EFDD, chiar dacă el aduce în Parlamentul European nu mai puțin de 29 de eurodeputați. Dar pentru constituirea unui grup nu e suficient doar un număr minim de 25 de europarlamentari, ceea ce Farage poate depăși și de unul singur cu partidul său, ci și ca aceștia să provină din minim șapte țări membre ale Uniunii. Așadar Farage ar avea nevoie de cel puțin un europarlamentar din alte șase state pentru a-și face un grup propriu în continuare, iar atractivitatea EFDD este mică de vreme ce va fi dominat de partidul Brexit care are doar scopul de a forța ieșirea Marii Britanii, un obiectiv neinteresant pentru alte țări.

Oricum, dacă Marea Britanie iese din UE până pe 31 octombrie 2019, acest grup va dispărea automat o dată cu plecarea aleșilor britanici. Mișcarea 5 Stele care făcea parte din EFDD este acum un partid aflat la guvernare care are și alte opțiuni și nu are motive serioase să se îngroape într-un grup dominat de proiectul Brexit cu care nu are nimic în comun.

Și atunci, lui Nigel Farage îi rămâne opțiunea, prevăzută de mulți, de a se alătura grupului patronat de Salvini care vrea să extindă puterea ENF, fostul grup suveranist, în viitorul Parlament European. În acest grup vor intra, probabil, Adunarea Națională a lui Le Pen, Alternativa pentru Germania, FPO-ul austriac, Partidul Finlandezilor, Partidul Poporului din Danemarca și EKRE din Estonia. Până aici, noul grup suveranist ar avea 73 de locuri, ceea ce îi asigură un onorabil loc patru printre grupurile Parlamentului European, după populari, socialiști și ALDE-Macron.

Desigur însă că Salvini nu se mulțumește cu atât și și-a trimis oamenii să negocieze cu Nigel Farage care poate aduce o zestre importantă de europarlamentari în grupul suveranist. Farage are legături mai vechi și cu Marine Le Pen care l-a susținut în lupta sa pentru Brexit, chiar dacă nu și-a unit forțele cu grupul acesteia. Cu venirea lui Farage, grupul lui Salvini ar ajunge la 102 eurodeputați, suflându-i în ceafă grupului ALDE-Macron și cu șanse să urce locul trei pe podiumul grupurilor politice europene.

Desigur, lovitura pe care voia să o dea Salvini era să aducă în grupul său partidele aflate la guvernare în Polonia și Ungaria (PiS și FIDESZ). Deja șeful echipei guvernamentale a lui Orban a dezumflat așteptările în această direcție, declarând că nu vede o colaborare între partidul acestuia și grupul lui Salvini. Acest lucru confirmă previziunile Sputnik care a arătat dinainte de europarlamentare că Viktor Orban își caută calea înapoi spre PPE, folosind și UDMR-ul din România ca monedă de schimb și impunând trecerea UDMR de partea taberei lui Iohannis ca să îi mulțumească și împace pe popularii europeni.

Dar FIDESZ și PiS ar putea colabora cu grupul lui Salvini pe chestiuni principiale și punctuale, cum ar fi chestiunea imigranților, votul lor cumulat putând fi definitoriu pe anumite propuneri în plenul PE.

Dacă FIDESZ se străduiește să reintre în grațiile PPE, reintroducând și UDMR în clanul PPE din România, întrebarea rămâne cu privire la soarta PiS, până acum un membru de vază în Grupul ECR (conservator), unde s-a împăcat foarte bine cu conservatorii englezi. Dar acest grup va fi mai slab decât până acum și, în plus, este amenințat de ieșirea Marii Britanii din UE, care, dacă și atunci când va avea loc, va schilodi grupul ECR prin retragerea europarlamentarilor britanici, la fel cum va păți și grupul EFDD dacă va mai exista. PiS are obiecții față de Le Pen, dar și față de politica lui Salvini de a distribui din povara imigranților și altor țări europene, lucru cu care nici FIDESZ nu e de acord.

Soluția de compromis ar fi o alianță între cele trei grupuri suveraniste care, dacă ar fi să voteze împreună pe teme comune, ar aduna peste 170 de voturi, o sumă impresionantă dacă avem în vedere că cel mai mare grup european, cel popular, are undeva la peste 170 de membri. O coaliție a voturilor ar funcționa ca o forță covârșitoare într-un Parlament fragmentat cum este cel care urmează să se instaleze la Bruxelles. Dacă în acest bloc ar veni și cele 13 voturi ale lui Orban, deja PPE ar fi depășit.

Săptămânile viitoare vor fi marcate de asemenea negocieri, iar puterea pe care o vor avea suveraniștii fie într-un singur grup, fie ca alianță la vot, îi va face pe populari și pe socialiști, primele două grupări politice, să cadă la pace cu ALDE-Macron pentru a-și securiza o majoritate cu care să aibă șanse să își treacă agenda progresistă în fața blocadei suveraniste.

636
Tagurile:
Parlamentul European, Matteo Salvini, Europa, Negocieri, suveranist
Tematic
Suveraniștii europeni vor crea o mare alianță preelectorală
Salvini bagă spaima în Bruxelles: suveraniștii devin o alternativă la guvernarea Europei!
Alertă! Suveraniștii - pe primul loc în viitorul Parlament European!
Laura Codruța Kovesi

Kovesi revine, acuze grave: ”corupție, procurori și judecători hărțuiți, Justiția atacată”

238
”Justiția Română a fost constant atacată, mulți procurori și judecători au fost hărțuiți în mai multe moduri - au fost inițiate multe acțiuni disciplinare și au fost deschise dosare penale împotriva procurorilor și judecătorilor”

BUCUREȘTI, 7 iul – Sputnik, Dragoș Dumitriu. Procurorul Laura Codruța Kovesi a acordat un interviu postului Euronews, în care a vorbit de temele sale preferate – corupția și presiunile asupra sa.

Ca un amănunt pentru fanii săi, Kovesi a răspuns în română la întrebări – și e de comentat ce s-ar fi spus dacă Viorica Dăncilă ar fi făcut asta?

Prima întrebare s-a referit la protejarea fondurilor europene, în condițiile în care Comisia vrea să aloce sume record pentru relansarea economică.

”Dacă vorbim despre noua propunere bugetară, trebuie să luăm în considerare câteva reguli simple: ai mulți bani, mai multă flexibilitate, mai puține reguli”, a spus Kovesi, precizând că ”acest lucru ar putea însemna că există un risc mai mare de a comite mai multe infracțiuni de fraudă în raport cu aceste fonduri”.

Parchetul European va face parte din soluția de prevenire și combatere a fenomenului ”dar nu e și singura soluție”, a spus Kovesi. ”Există mai multe instituții din Uniunea Europeană care trebuie să participe la acest efort comun pentru prevenirea și combaterea fraudei cu fonduri financiare”.

O altă temă: corupția și legăturile cu liderii politici. Kovesi a dat un răspuns care ar fi uimit pe vremuri, dată fiind susținerea de care s-a bucurat din partea țărilor europene – și care au dat nenumărate lecții de ”anticorupție” României!

”Dacă vorbim despre corupție, aceasta există în aproape toate țările și nu numai în țările UE”, a răspuns Kovesi. ”Cu toate acestea, dacă vorbim despre amploarea corupției în diferite state, aceasta depinde cu adevărat de nivelul de implicare al autorităților locale (naționale, n.n.)”.

Și, atenție: ”Acestea fiind spuse, nu putem confirma că aceste țări sunt foarte corupte sau că altele sunt libere de corupție”.

Cu ce probleme, ce obstacolele întâmpină Instituția Procurorului European? Kovesi surprinde din nou: ”Lipsa resurselor financiare și bugetare - acesta ar fi primul obstacol”. Cum?! La Bruxelles?!

”Un alt obstacol ar fi orice întârziere și aș dori să vă ofer un exemplu tangibil - procurorii europeni ar fi trebuit să fie desemnați la sfârșitul anului trecut, dar, ca astăzi, acestea nu sunt încă numiți”, spune Kovesi. ”Nu putem avea un colegiu fără procurorii europeni - și fără colegiu, nu putem defini regulile de procedură și cadrul de reglementare în care va funcționa EPPO”.

Kovesi arată că această procedură ”a fost întârziată, pentru că Malta nu propune suficient de mulți candidați eligibili! ”Drept urmare, din decembrie, întregul proces a fost întârziat și sper că procurorii europeni vor fi numiți cât mai curând posibil”,

Ce se va întâmpla cu țările care refuză aderarea la Instituția Procurorului European, ziaristul numind Polonia și Ungaria. ”Nu este vorba numai de Ungaria și Polonia, ci și de Suedia, Danemarca și Irlanda”, a completat Kovesi. ”Îmi este greu să comentez motivele pentru care aceste state membre nu s-au alăturat acestui parchet - deoarece, până la urmă, este o decizie politică și nu pot să comentez acest lucru”.

”Vom cerceta anumite infracțiuni comise în legătură cu aceste state membre, cu cetățenii săi sau pe teritoriul acestor state membre”, spune Kovesi, care subliniază că ”vom coopera cu autoritățile acestor state și vom aplica instrumentele de cooperare judiciară disponibile în prezent”.

Despre criminalitatea ”cu guler alb”, a dorit jurnalistul Euronews să afle. ”Ce ne aduce Parchetul European când vorbim despre investigarea acestor cazuri?”.

”Ei bine, va reduce drastic limitele pe care procurorii le au la nivel național, iar schimbul de informații va fi mai rapid și mai eficient”, spune Kovesi. ”În plus, vom îmbunătăți procedura de recuperare a daunelor provocate prin încălcarea legii”.

Și, atenție – ”dovada produsă de procurori într-un stat membru ar putea fi utilizată într-un alt stat membru”. Astfel, spune Laura Kovesi, ”toate aceste avantaje vor permite EPPO să devină o instituție care va schimba fundamental modul în care au fost cercetate până acum aceste fraude financiare și infracțiunile de criminalitate organizată”.

Întrebare de suflet: corupția din România de la plecarea de la DNA! ”Am părăsit DNA acum doi ani și este dificil să comentez ce se întâmplă acolo”, spune Kovesi, care s-a dezlănțuit:

”Trebuie să ținem cont de faptul că în ultimii trei ani, Justiția Română a fost constant atacată, mulți procurori și judecători au fost hărțuiți în mai multe moduri”, spune fosta șefă a DNA. ”Au fost inițiate multe acțiuni disciplinare și au fost deschise dosare penale împotriva procurorilor și judecătorilor - în consecință, independența justiției a fost afectată constant prin atacuri și modificări legislative”.

Desigur, pentru noi pare uluitor cum jurnalistul Euronews s-a dus nepregătit, neștiind că una dintre principalele acuzații care i-au fost aduse în România chiar de asociațiile de magistrați s-a bazat pe miile de dosare… făcute magistraților! Multe ținute ”la sertar”. Dar reporterul european a înghițit gogoașa cu ”acțiuni disciplinare și au fost deschise dosare penale împotriva procurorilor și judecătorilor”. Acesta e nivelul jurnaliștilor europeni!

Revenind - este Kovesi supusă presiunilor și în noua funcție? ”Întotdeauna am crezut că aceste atacuri, care au fost îndreptate nu numai împotriva mea, ci și împotriva tuturor procurorilor și a eficienței acestora, sunt criterii de evaluare a calității și eficienței muncii pe care o facem”.

”Deci, aștept să văd atacuri împotriva instituțiilor și procurorilor noștri, dar cred că experiența mea anterioară a fost o pregătire bună pentru ceea ce va urma”, a răspuns Kovesi. ”Sunt sigură că vom forma o echipă foarte bună împreună cu toți procurorii europeni - nu voi fi singură în această luptă”.

Laura Kovesi e convinsă că va avea o întreagă echipă care lucrează în Instituția Procurorului European și speră că ”activitatea noastră va avea un impact pozitiv”.

”De asemenea, sunt sigur că astfel de atacuri vor urma, dar sunt pregătit și sunt convins că și colegii mei vor fi de asemenea gata să le facă față”, a încheiat Laura Kovesi.

Întregul interviu acordat de Laura Kovesi postului Euronews îl puteți viziona mai jos.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

238
Tagurile:
Laura Kovesi

Загрузка...
Declarații susținute de premierul Ludovic Orban după votarea moțiunii de cenzură

Comisia Europeană, cea mai proastă veste pentru Guvernul PNL trebuie tras la răspundere!

161
„Este un avertisment adresat României şi Bulgariei, care rămân afectate de corupţie şi de sărăcie la mulţi ani după aderarea la Blocul comunitar”

BUCUREȘTI, 7 iul - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Lovitură în plin pentru Guvernul Orban, dar mai ales pentru România! Primirea banilor europeni, pe care se tot laudă Guvernul Orban că îi va aduce, va fi condiționată de ”respectarea normelor statului de drept şi de combaterea corupţiei”, a declarat Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene, transmite agenţia Reuters.

Condiţiile se referă și la fondurilor europene pentru relansare după pandemie – iar  avertismentul este adresat României și altor state UE.

”Statul de drept trebuie să fie o condiţie pentru distribuirea fondurilor UE”, afirmă Věra Jourová, enumerând printre cerințe un sistem judiciar funcţional  şi ”mecanisme puternice de combatere a corupţiei”.

Vicepreședintele Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă a declarat că nu ar vrea să vadă ”blocarea alocării fondurilor, dar trebuie să avem în sistemul nostru juridic unele garanţii că, în cazul în care lucrurile într-adevăr nu merg bine într-un stat membru, atunci banii contribuabililor nu pot fi plătiţi”.

Reuters precizează că declaraţia ”este un avertisment adresat Poloniei şi Ungariei, care au avut dispute cu Uniunea Europeană privind gradul de control guvernamental asupra instanţelor judiciare şi judecătorilor, dar şi României şi Bulgariei, care rămân afectate de corupţie şi de sărăcie la mulţi ani după aderarea la Blocul comunitar”.

Cu alte cuvinte, în condițiile în care PNL Guvernul Orban se comportă iresponsabil:

- atacând instituții fundamentale precum CCR și Avocatul Poporului,

- pune presiune pe Justiție, după cum reclamă asociații ale magistraților,

- europarlamentari și parlamentari PNL fac declarații aberante

- normele stabilite pentru Pandemie conțin încălcări ale drepturilor omului

- activitatea SIIJ  este practic blocată

- CSM nu este luat în seamă

- achizițiile din Pandemie sunt suspicionate de corupție

Ei bine, în acest context, succesul atragerii sumelor vehiculate este garantat… eșec!

Cert este că, dacă Vera Jourova are dreptate, guvernul Orban ar trebui tras la răspundere pentru pierderea banilor!

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

161
Tagurile:
Corupție, PNL, Comisia Europeană, Guvernul Orban
Тема:
Activitatea guvernului Ludovic Orban

Загрузка...
școală, profesori, elevi

Suciu: De ce ar trebui să-i aprecieze elevii pe profesori? Numai pentru sunt profesori?

0
Cunoscutul scriitor și comunicator Arthur Suciu susține că profesorii dau dovadă de inerție atunci când vine vorba de bani, iar acest lucru face ca percepția elevilor asupra cadrelor didactice să nu fie una favorabilă.

BUCUREȘTI, 7 iul – Sputnik, Georgiana Arsene. De ce nu sunt respectați profesorii din România? Iată o întrebare la care a dat un răspuns cunoscutul scriitor și comunicator Arthur Suciu care spune că totul ține de bani.

Suciu precizează, din capul locului, faptul că patru milioane de români au plecat din țară ca să facă bani și pentru asta muncesc foarte mult.

Plecarea lor a însemnat câștigarea unei independențe financiare, pe de o parte și, pe de alta, detașarea de mediul ”toxic” românesc. Mai exact, în alte țări, românilor nu le este rușine să muncească pentru bani, să își dorească să câștige mai mult. În opinia lui Suciu, disprețul față de bani ține de mentalul autohton, fiindcă numai la români se vehiculează ideea că salariile nu trebuie mărite ca să nu afecteze deficitul bugetar.

Ușor, discursul lui Suciu alunecă spre zona de educație, el afirmând că numai în România profesorii sunt ”dascăli”, dedicați unei misiuni ideale, iar această categorie profesională muncește din pasiune.

Vina aparține profesorilor care dau dovadă de o totală inerție atunci când vine vorba de bani. Ba, mai mult, cadrele didactice se plâng că nu sunt respectate de elevi.

”Oare de ce? Nu cumva pentru că au venituri de 3000 de lei pe lună? Crede cineva că elevii sunt idioți sau că apreciază "misiunea" profesorului? Elevii sunt precum părinții lor, mai buni, mai răi. De ce ar trebui să-i aprecieze elevii pe profesori? Numai pentru că sunt profesori?”, scrie Suciu.

Acesta consideră, de asemenea, că elevii ar trebui să îi aprecieze pe profesori și pentru statutul social care ar trebui să se reflecte în salarii. Un statut social bun se materializează în salarii mari.

Pe termen lung, gândirea potrivit căreia profesorii sunt dascăli și au o ”misiune”, părând dezinteresați de partea materială, va fi dezastruoasă: românii ar putea renunța total la școală sau aceasta se va numi… vlogging. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>> 
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0

Загрузка...