Schengen

Intrăm în Schengen? Săptămâna viitoare, Parlamentul European...

611
Un pas către realizarea unui deziderat pe care atât românii cât și bulgarii îl așteaptă de mai mulți ani ar putea fi făcut peste câteva zile.

BUCUREȘTI, 8 dec – Sputnik, Daniel George Nistor. Parlamentul European va supune la vot săptămâna viitoare o nouă rezoluţie în care solicită admiterea României şi a Bulgariei în spaţiul Schengen.

Rezoluţia, redactată pe baza unui raport elaborat de eurodeputatul socialist bulgar Serghei Stanişev, este una non-legislativă şi cere Consiliului Uniunii Europene să ia o decizie rapidă şi pozitivă asupra aderării celor două ţări în spaţiul european de liberă circulaţie, relatează vineri novinite.com, potrivit Agerpres

Eurodeputaţii şi-au exprimat în iunie 2011 susţinerea pentru admiterea României şi Bulgariei în Schengen, poziţie confirmată de mai multe ori ulterior.

Co-legislativul UE notează că cele două ţări deja aplică parţial regulile Schengen. Decizia finală în acest dosar trebuie să fie luată cu unanimitate de către Consiliul UE, instituţie care de la 1 ianuarie va fi prezidată, pentru şase luni, de către România.

La finalul lunii mai, Parlamentul European a reiterat într-o rezoluţie că România şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din spaţiul Schengen şi a cerut Consiliului UE să aprobe aderarea celor două state. În document, eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale spaţiului Schengen, care restrâng libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre.

Avertismentul lui Juncker

În octombrie, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a atras atenția Guvernului şi Parlamentului din România că aderarea ţării la spațiul Schengen nu trebuie pusă în pericol prin îndepărtarea de la principiile statului de drept, făcând referire la modificările legilor justiţiei

„Din 2014 am spus că România, sub mandatul Comisiei pe care eu o conduc, trebuie să facă parte din Spaţiul Schengen. Mi-aş dori să obţinem asta înainte de finalul mandatului acestei Comisii”, a menționat Juncker.

„Doresc să atrag atenţia, şi este o observaţie nu neapărat către preşedinte, ci către Guvern şi Parlament, nu trebuie pus în pericol acest lucru prin îndepărtarea de principiile statului de drept. Dorinţa mea este ca în România, înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului, să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Este esenţial acest lucru, altfel Comisiei îi va fi greu să adopte în acord recomandările specifice pentru fiecare ţară”, a declarat Jean-Claude Juncker.

611
Tagurile:
România, Schengen
Heiko Maas

Germania respinge modificarea granițelor în Balcani

47
Ministrul german de Externe, Heiko Maas, a declarat că Germania respinge redesenarea graniţelor în vestul Balcanilor, ideea fiind ”pusă în sertar”.

BRUXELLES, 23 apr – Sputnik. Ministrul de Externe de la Berlin, Heiko Maas, a vrut să închidă controversatul subiect al redesenării unor granițe în Balcani și a respins categoric această idee care a apărut într-o notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene.

Documentul, care a agitat mult spiritele, i-a alarmat pe bosniaci, care au văzut-o ca pe o ameninţare la adresa unităţii teritoriale a ţării lor.

În document se vorbea despre posibilitatea ca prin crearea Serbiei Mari, a Albaniei Mari şi a Croaţiei Mari să se rezolve tensiunile naţionale care împiedică integrarea europeană a regiunii.

"Ideea că lucrurile pot fi rezolvate cu linii noi pe o hartă nu este doar nerealistă, dar este periculos să iniţiezi chiar această discuţie", a declarat Maas reporterilor din Pristina, capitala Kosovo.

El a precizat că ideea schimbării frontierelor este una pe care guvernul german o respinge vehement și a arătat că se bucură că ideea a fost "pusă înapoi într-un sertar sau, sperăm, în tocătorul istoriei".

Nota diplomatică a UE a apărut prima oară în presa din Slovenia, dar premierul sloven Janez Jansa a negat relatările presei potrivit cărora el ar fi trimis nota preşedintelui Consiliului European Charles Michel ca o propunere cu privire la modul de tratare a regiunii după ce Slovenia va prelua preşedinţia UE în iulie.

47
Tagurile:
Heiko Maas, Balcani
Tematic
Kusturica va juca într-un film despre agresiunea NATO în Balcani
Primul stat modern aromân din Balcani: Principatul Pindului
Cine își dorește o recroire a granițelor în Balcani și care ar fi consecințele
Statele Unite prevăd un conflict armat în Balcani în 2019. Ce vor de la Rusia?
Bombardamente din 1999: Hiroshima și Nagasaki în Balcani - Cum au fost afectați românii
Justiția bulgară a deblocat procesul de extindere a Turkish Stream în Balcani
Coșmar seismic: 30 de cutremure și replici în Balcani în 13 ore – cutremur și în România!

Загрузка...
US State Department spokesman Ned Price

Washington, prima reacție după anunțul retragerii trupelor ruse tupeul continuă!

664
Departamentul de Stat a reacționat după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat încheierea exercițiilor militare din apropierea frontierei cu Ucraina și a ordonat ca, de azi, să înceapă retragerea trupelor în locurile de dislocare permanentă

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a anunţat că SUA va continua să ”monitorizeze îndeaproape situaţia de la graniţa ruso-ucraineană în strânsă coordonare cu oficialii ucraineni”.

Declarația survine la câteva ore după ce Moscova, prin ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat încheierea exercițiilor militare din apropierea frontierei cu Ucraina.

Serghei Șoigu a cerut Statului Major și a ordonat comandanților districtelor militare și forțelor aeropurtate “să purceadă din 23 aprilie la retragerea trupelor în locurile de dislocare permanentă, să efectueze o analiză detaliază și să facă e evaluare a verificărilor”.

”Am auzit anunţul făcut de Rusia privind începerea retragerii trupelor sale de la graniţa cu Ucraina, am auzit aceste cuvinte, acum ceea ce urmărim să vedem sunt faptele„, a declarat Ned Price, completând ”Ne vom asigura că Rusia îşi va respecta până la capăt angajamentul”.

Reamintim că oficiali SUA, NATO, UE și din Ucraina au făcut declarații exagerate privind prezența armatelor ruse și au declarat pericolul unui atac asupra Ucrainei.

Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Ridicolul a mers până acolo încât au fost ”dezvăluite” așa zise ”planuri” de invazie – cu scheme și strategii militare. De asemenea, s-au transmis informații false și scandaloase despre numărul trupelor ruse și despre intențiile Rusiei.

Toată această campanie ridicolă de falsuri, provocări și calomnii s-a făcut în absența probelor  - și în pofida asigurărilor și explicații Moscovei că este vorba de un exercițiu care se realizează periodic, nicidecum de o intenție ”agresivă”.

Pe de altă parte, inconștiența și reaua voință a celor care au promovat campania de informații false a contribuit atât la tensionarea artificială a relațiilor internaționale, dar și la panicarea populației din Europa, inducându-se ideea unui ”război” cu implicarea Rusiei.

Această atitudine a oficialilor occidentali și a propagandei NATO ar putea da de gândit autorităților din statele europene care se ocupă cu stoparea răspândirii informațiilor false, mai ales când efectele sunt grave asupra stării de spirit a populației, greu încercată de pandemie.

Reamintim că, începând cu 2014, medii politice, militare și presa aservită acestora au transmis minciuni despre ”divizii de tancuri rusești care străbat zona Donbass”, despre faptul că ajutoarele umanitare ar fi, de fapt, ”armament” – dar mai ales că în Donbass luptă armata rusă și că cele 14.000 de victime sunt ”ucraineni căzuți în luptă cu trupele Moscovei”.

În realitate, TOATE acestea s-au dovedit a fi minciuni grosolane, la fel ca multe alte ”alarme” lansate din Ucraina sau de SUA și NATO.

Un fapt este însă adevărat – că în Donbass au murit mulți oameni, mulți ucraineni, dar care au fost uciși de regimul de la Kiev și încăpățânarea acestuia de a nu apela la o soluție pașnică, politică, așa cum Rusia a propus în repetate rânduri. Dar, lovitura de stat de la Kiev, susținută și chiar inițiată cu implicarea unor forțe occidentale, are pesemne alte scopuri, nu acela al rezolvărilor pașnice și al binelui cetățenilor ucraineni și de alte etnii. 

În privința acestor alte etnii – fie ruși, unguri sau români - naționalismul extremist instalat la Kiev și susținut de Occident și-a dovedit relele intenții și practici inclusiv prin supunerea la un regim de asimilare forțată prin restricțiile impuse în Învățământ, dar și prin alte metode radicale reclamate de organizațiile civice.

Dar, desigur, asta NU vede Occidentul – și nici SUA nu e gata să ”monitorizeze îndeaproape situaţia”, în ciuda tuturor evidențelor.

Pe de altă parte, din ce în ce mai mulți cetățeni din UE și SUA văd cum sunt mințiți de guvernele lor în privința situației din Donbass și Ucraina – iar de aici și multe din reacțiile de neîncredere în proprii lor conducători, dispuși să finanțeze lovituri de stat și campanii de provocare și defăimare a altor state – dar nu reușesc să rezolve crizele din propriile lor țări.

664
Tagurile:
militari, Trupe, Ucraina, SUA, Rusia

Загрузка...