După ce a ajuns la G20 cu un avion de linie, Merkel a mers la un local grill (VIDEO)

233
După o vizită plină în Argentina, plină de peripeţii, caracterizată de probleme și întârzieri în agenda sa, Angela Merkel nu a vrut să părăsească Buenos Aires fără să-și satisfacă gusturile. Cancelarul german a vizitat sâmbătă noaptea un local grill cunoscut, unde a gustat carnea tradițională națională.

BUCUREŞTI, 2 dec - Sputnik. După summitul G20, Angela Merkel a vizitat faimosul restaurant Grill Don Julio din Buenos Aires. Cancelarul german a fost însoțit de o mică delegație. Imaginile acestei vizite au fost publicate pe Twitter şi Instagram.

Посмотреть эту публикацию в Instagram

Публикация от Armando Topalian (@armandotopalian)

După cum subliniază canalul TV local Todo Noticias, clienții restaurantului au fost surprinși să afle că, în timpul cinei lui Merkel, intrarea nu a fost închisă pentru cetățenii obișnuiți.

​Deși traficul pe străzile vecine a fost limitat, trecătorii au putut să se apropie de ferestrele restaurantului pentru a-i vedea pe oaspeții de rang înalt.

​Anterior, unul dintre pasageri zborului Madrid - Buenos Aires a postat fotografii cu cancelarul german, care fusese plasat împreună cu el în clasa business, într-un zbor regulat din Iberia. Avionul cu care ar fi trebuit să zboare cancelarul Angela Merkel la summitul G20 din Argentina a efectuat o aterizare de urgență la Köln din cauza unei defecțiuni tehnice, după ce s-a întors în spațiul aerian olandez.

233
Tagurile:
restaurant, G20, Angela Merkel
Тема:
Summitul G20 din Argentina (28)
Tematic
Semn rău: avionul lui Merkel a fost nevoit să facă cale întoarsă
Merkel va pierde prima zi a summitului G20 după incidentul cu avionul său
Aterizarea forțată a avionului Angelei Merkel: autobuz spre Bonn și „implicare criminală”
„Nu m-am așteptat” – un pasager a povestit cum a zburat alături de Merkel
Putin și Merkel au luat împreună micul dejun - VIDEO

"Un om slab". Americanii, dezamăgiți de prestația lui Biden după summit-ul cu Putin

251
(reînnoit 10:40 17.06.2021)
Utilizatorii Fox News au rămas profund dezamăgiți de prestația președintelui american Joe Biden după summit-ul cu Putin.

BUCUREȘTI, 17 iun Sputnik. Cititorii Fox News au comentat rezultatele summitului ruso-american de la Geneva, cu participarea președintelui american Joe Biden și a liderului rus Vladimir Putin.

Mulți utilizatori au fost de părerea că, pe fundalul omologului său, Biden s-a prezentat cam slăbuț, în special în timpul conferințelor de presă care au urmat întâlnirii.

"Putin a condus procesul și a răspuns la ceea ce crede el timp de 45 de minute. Biden a citit manuscrisul Departamentului de Stat, pregătit în urmă cu două săptămâni. Un om slab", a scris xman2020stlouis.

"Joe a stat pe picioare? Joe nu știe unde este pământul, să nu mai vorbim că stă pe el", afirmă dementedjoe.

„Încă o dată, Biden arată că este slab”, a spus pilot012.

„Bursele sunt în scădere - asta e tot ce trebuie să știi despre munca lui Joe”, a spus DonQu1xote.

Unii comentatori nu au fost mulțumiți de lipsa de detalii din cuvintele liderului american.

"În cadrul administrațiilor anterioare, subordonații înțelegeau obiectivele și sarcinile președintelui, dar sub administrația Biden, din păcate, este cu totul invers, așa că el nu poate răspunde vag decât la întrebări", a spus Mowerman.

" Va fi oare de acord Putin cu avertismentele lui Biden? Da. Va urma oare Putin avertismentele lui Biden? În niciun caz. Un avertisment de la Biden este ca o amenințare cu un pistol gol cu ​​apă", a răspuns RIVERSIDECO.

Printre utilizatori, au fost și cei care au început să compare opera lui Joe Biden și Donald Trump în calitate de președinte.

„Este cel mai mare președinte pe care l-am avut vreodată ... curajos, încrezut, puternic, încrezut ... și se numește Donald Trump”, a glumit FREEDOMACROSSAMERICA.

Prima întâlnire dintre Putin și Biden a avut loc miercuri la Geneva, negocierile au durat 4,5 ore, inclusiv o pauză. Drept urmare, liderul rus a spus că a fost de acord cu omologul său american să înceapă consultări privind stabilitatea strategică la nivel interdepartamental. Potrivit acestuia, ambele țări își dau seama că poartă o responsabilitate specială pentru stabilitatea strategică în lume.

În plus, șefii de stat au adoptat o declarație comună. În aceasta se vorbește despre angajamentul Moscovei și Washingtonului față de principiul conform căruia nu pot exista câștigători într-un război nuclear și nu ar trebui dezlănțuit niciodată. Același principiu a fost fixat de liderii URSS și ai Statelor Unite la întâlnirea de la Geneva din 1985.

251
Tagurile:
Vladimir Putin, Joe Biden

Загрузка...

Declarație comună a președinților Putin și Biden după summitul de la Geneva

66
(reînnoit 06:33 17.06.2021)
Liderii celor două țări au anunțat în cadrul unei declarații comune lansarea unui dialog complex privind stabilitatea strategică.

CHIȘINĂU, 17 iun – Sputnik. Vladimir Putin și Joe Biden au emis o declarație comună în urma discuțiilor de la Geneva. Ea este consacrată problemelor de stabilitate strategică, comunică RIA Novosti.

„Rusia și Statele Unite au demonstrat că, chiar și în perioade de tensiune, sunt capabili să facă progrese în realizarea obiectivelor comune pentru a asigura previzibilitatea în sfera strategică, pentru a reduce riscurile conflictelor armate și amenințarea unui război nuclear”, este menționat în document.
Drept exemplu al unei astfel de abordări este adusă extinderea recentă a Tratatului START III.

„Astăzi ne reafirmăm aderarea la principiul conform căruia nu pot exista câștigători într-un război nuclear și acesta nu trebuie declanșat niciodată”, se arată în declarația comună.

Liderii celor două țări au anunțat lansarea unui dialog complex privind stabilitatea strategică, care ar trebui să pună bazele viitorului control al înarmărilor.

66
Tagurile:
Joe Biden, Vladimir Putin

Загрузка...
Nicolae Ceaucescu

Combinat construit de Ceaușescu în Ucraina, vândut de USR

17
Memorandumul care permite valorificarea participaţiei României la combinatul Krivoi Rog din Ucraina cu toate drepturile şi obligaţiile aferente a fost aprobat de Guvern. Anunțul a fost făcut de Minsiterul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

BUCUREȘTI, 17 iun – Sputnik. Combinatul Krivoi Rog din Ucraina nu mai funcționează deloc de mai bine de două decenii.

Pentru construcția sa, România a plătit aproximativ un miliard de dolari și a primit doar 0,53% din cantitatea de peleți pe care trebuia să o primească.

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului anunţă că Guvernul a aprobat Memorandumul privind identificarea celei mai bune soluţii pentru vânzarea/valorificarea participaţiei României de pe platforma CIM Krivoi Rog cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. ”Actul, întocmit de Ministerul Economiei mai indică amendarea cadrului legislativ privind Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”, precizează MEAT, potrivit stiripesurse.ro.

Una din prevederi se referă la abrogarea Legii nr. 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului și asigurarea resurselor de finanțare necesare.

Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, spune că acest combinat reprezintă o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat și amintește că a fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state socialiste în anul 1986.

”România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile - echivalentul a aproape1 miliard de dolari - pentru construcţie. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleţi de fier pentru a produce oţel. În total, statul român ar fi trebuit să primească circa 30 de milioane de tone de peleţi timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159.000 de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească”, spune Năsui.

Ministrul a subliniat că de 22 de ani acest combinat nu mai funcționează deloc și că restul statelor cu care România era în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională.

Ministrul Economiei spune, însă, că statul român a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest ”maldăr de fier din care se fură anual, cam orice”.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

”Sunt nenumărate reportaje făcute de televiziunile româneşti care arată aproape an de an că din combinat, adică ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru. ”Investiţia” aceea a ajuns o epavă”, a afirmat recent Claudiu Năsui, ministrul Economiei.

Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999 încoace, aproximativ 1 milion de euro către trei firme pentru pază şi conservare. Aceste firme sunt impuse printr-o lege specială, mai scrie stiripesurse.ro.

Ţinând cont de situaţia politico-economică internă din Ucraina, în evaluarea posibilităţilor de acţiune trebuie luate în considerare următoarele elemente: improbabilitatea recuperării integrale de către partea română a cotei sale de participare stabilite prin Protocolul din 1994.

Potrivit Convenției din 1986, datoria Ucrainei se constituie progresiv, pe măsura recepţionării obiectivelor finalizate - valoarea obiectivelor finalizate şi recepţionate constituie aproximativ 185 de milioane ruble transferabile.

Deoarece proiectul nu a fost finalizat, există posibilitatea unei interpretări din partea ucrainenană a situaţiei în sensul că, în fapt valoarea creanţei României este dată de valoarea acestor obiective finalizate şi recepţionate de partea ucraineană.

Trebuie ţinut cont şi de suma cheltuită anual de partea română pentru activitatea antreprenorilor români din cadrul CIM Krivoi Rog pentru întreţinere, salarii personal de pază, utilităţi, etc conform Hotărârii Guvernului nr. 643/1999 şi a chiriei aferernte tehnicii depozitate pe teritoriul României conform Hotărârii Guvernului nr. 290/2001.

Menționăm că acest combinat, intitulat Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - CIM Krivoi Rog - a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.

În data de 20 octombrie 1983, la Berlin, se încheie Convenția multilaterală privind colaborarea în scopul construirii CIM Krivoi Rog. Convenția s-a încheiat între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.

Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie, ulterior. Au aderat, apoi, Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România - în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986.

După preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.

Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina se ridică, anual, la valoarea de 4 milioane de lei.

Întâlniri bilaterale fără rezultat concret

Pentru rezolvarea situației de la combinat, au avut loc mai multe întâlniri bilaterale începând cu anul 1994.

În cadrul întâlnirilor de la București din anul 2008, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare.

La rândul său, partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, cum ar fi rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată.

Memorandumul arată, însă, că propunerile avansate nu au corespuns intereselor părţii române.

Astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, ”partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României”, arată memorandumul.

Un nou plan de privatizare a combinatului a existat în 2011. Nu este  pus în aplicare, întrucât partea ucraineană invocă necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect.

Explozie
© Sputnik / Константин Чалабов

La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor.

Situația se complică din cauza procedurii de faliment care se derula paralel cu evoluțiile politice, așa că a apărut un nou impediment ăn calea recuperării de către România a datoriilor.

Șapte ani mai târziu, în data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) - potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat.

Aceti potențiali investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.

În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice.

Destul de rapid, la începutul lunii decembrie, defecțiunile tehnice au fost remediate.

Costurile au fost suportate de partea română.

Cu toate acestea, nici până în ziua de azi Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.

Antreprenorii români spun că Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.

Urmările au fost catastrofale: cazurile de pătrundere prin efracție s-au intensificat, la fel și cele de furturi operate de grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români.

Tot antreprenorii români susțin că firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români.

Documentul relevă că, din păcate, ”conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român”.

17
Tagurile:
USR, Nicolae Ceaușescu, Uzină

Загрузка...