Official residence of the U.S. President, the White House in Washington D.C.

Zi istorică, care declanșează cel mai dur conflict între SUA și Europa

172
(reînnoit 11:23 05.11.2018)
Începând cu ziua de astăzi, 5 noiembrie, intră în vigoare pachetul de sancțiuni ale SUA împotriva Iranului, care prevede și sancțiuni secundare împotriva tuturor statelor care vor continua să facă afaceri cu Teheranul.

BUCUREȘTI, 5 nov – Sputnik. Washingtonul a restabilit sancțiunile împotriva Iranului, care au existat până la semnarea Planului Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian. Aceste măsuri restrictive vor viza, în special, exportul de petrol.

Vineri, Donald Trump a anunțat că aceste sancțiuni sunt cele mai dure din toate introduse împotriva Teheranului. Potrivit lui, “acestea deja au un efect distrugător asupra economiei iraniene” – valuta națională s-a devalorizat cu 70 la sută, inflația în octombrie a constituit 37 la sută, iar economia intră în recesiune.

Mai devreme, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a declarat că în lista sancțiunilor au fost introduse peste 600 de persoane și companii. Cei care vor continua să facă afaceri cu iranienii, riscă să fie loviți de sancțiunile SUA. Potrivit lui, măsurile restrictive “ar trebui să influențeze comportamentul regimului iranian”.

Autoritățile din Iran au reacționat dur la noile sancțiuni. Președintele Hasan Rouhani a declarat că țara va continua să vândă petrol și promite că Washingtonul „va avea de regretat”. La rândul său, liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, a menționat că SUA și-au propus paralizarea creșterii economice a țării cu ajutorul sancțiunilor, însă doar au consolidat auto-suficiența Teheranului.

Sancțiunile împotriva Iranului

Iranul și cei șase mediatori (Rusia, SUA, Marea Britanie, China, Franța, Germania) au semnat în anul 2015 un document cu privire la reglementarea problemei nucleare a Iranului. Participanții au adoptat Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune cu privire la programul nuclear iranian, prin care erau ridicate sancțiunile economice și financiare, impuse anterior de Consiliul de Securitate al ONU, SUA și Uniunea Europeană, din cauza activității Iranului în domeniul nuclear.

Trump a criticat în mai multe rânduri această înțelegere și în mai 2018 a anunțat denunțarea acestui acord. Acesta acuză Teheranul de îmbogățire a uraniului și dezvoltarea unor arme interzise, în ciuda condițiilor impuse de acord, după ce Israelul a anunțat că ar dispune de informații care ar confirma acest lucru. Celelalte state din grupul mediatorilor au condamnat acțiunile Statelor Unite. Partenerii europeni ai Washingtonului au declarat că vor respecta în continuare condițiile acordului.

Drept răspuns, Trump a anunțat restabilirea tuturor sancțiunilor, inclusiv cele secundare, care vizează toate statele care continuă să facă afaceri cu Iranul.

O parte a sancțiunilor a intrat în vigoare pe 7 august. Autoritățile americane au declarat în mai multe rânduri că intenționează să reducă la zero exportul de petrol din Iran.

Poziția României în problema Iranului

România a adoptat o poziție contrară administrației SUA în problema acordului nuclear cu Iranul. Pe 7 iunie 2018, în cadrul unei discuții cu ambasadorul Iranului la București, Hamid Moayyer, ministrul Afacerilor Externe al României, Teodor Meleșcanu, a declarat că “România își reiterează sprijinul pentru menținerea acordului nuclear cu Iranul”. Mai devreme, în luna mai a acestui an, Teodor Meleșcanu, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia SUA de a se retrage din acordul nuclear cu Iranul, subliniind că “România are interese puternice în statul iranian”.

Decizia Casei Albe vine în contradicție cu interesele economice ale românilor, din momentul în care România se află printre țările care și-au direcționat investițiile în economia Iranului după anularea sancțiunilor în 2015. Spre exemplu, în decembrie 2016, presa anunța că investitorii români au semnat la Teheran cu compania iraniană Pichak Sanat Ilam un acord de construcție a unei centrale electrice la Mehran cu o capacitate de 1000 megawați. Valoarea proiectului se ridică la 700 milioane de dolari, 70 la sută din investiții fiind asumate de români. Centrala urma să devină operațională în trei ani și urma să exporte energie electrică în Irak.

172
Tagurile:
Teheran, Donald Trump, Teodor Meleșcanu, Uniunea Europeană, acordul nuclear cu iranul, Planul Comun și Cuprinzător de Acțiuni, Sancțiuni, SUA, Iran
Tematic
De mâine, o nouă confruntare UE-SUA: Europa va bloca sancțiunile anti-Iran
Putin va efectua o vizită în Iran
Israel: Teheranul încalcă acordul nuclear. Iran: Statul evreu elaborează arma atomică
SUA vor plăti un preț mare pentru denunțarea acordului cu Iranul
Trump a anunțat noi sancțiuni, inspirat de Game of Thrones
SUA vor să blocheze mecanismul UE de evitare a sancțiunilor americane
Angela Merkel

Merkel: Germania are nevoie de un dialog cu Rusia

28
Germania are nevoie în continuare de un dialog cu Rusia, pentru că între cele două țări există relații istorice, civice și economice puternice, a declarat Merkel.

BUCUREȘTI, 19 iun – Sputnik. Germania are nevoie în continuare de un dialog cu Rusia, cele două țări au legături istorice, civice și economice puternice, a declarat cancelarul german, Angela Merkel, într-un mesaj video, dedicat celor 80 de ani de la începutul războiului cu URSS.

Vladimir Putin și Angela Merkel
© Sputnik / Сергей Гунеев

“Avem nevoie în continuare de un dialog cu Rusia. Țările noastre au legături istorice, civice și economice puternice”, a declarat cancelarul, adăugând că Germania și Rusia sunt legate de și de o cooperare internațională.

“Pandemia ne-a demonstrat acest lucru, fiind valabil și în cazul luptei cu încălzirea globală, care ne vizează pe toți, iar Rusia joacă aici un rol important aici”, a menționat ea.

Merkel a adăugat că Germania “simte o durere” în legătură cu faptul că recent în Rusia, precum și în Belarus a fost restricționată activitatea societății civile. Potrivit ei, persecutarea demonstranților pașnici și a reprezentanților opoziției “complică semnificativ relațiile noastre”, a spus ea. Germania și UE “nu pot accepta” situația din jurul “Crimeei ucrainene” și susținerea importantă acordată de Rusia Donbasului, a adăugat Merkel.

28
Tagurile:
Angela Merkel, Germania
Tematic
Merkel a comentat situația din jurul „Nord Stream - 2”
MAE rus a comentat scandalul legat de spionarea lui Merkel de către SUA
Putin a declarat că îi va fi dor de Merkel

Загрузка...
Ambuteiaj

UE vrea interzică toate mașinile alimentate cu motorină și benzină până în 2035

215
(reînnoit 18:53 18.06.2021)
Potrivit unui raport, reglementările de reducere a emisiilor luate în considerare de Bruxelles ar putea marca sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă. Propunerea radicală a fost întâmpinată de opoziţia producătorilor auto.

BUCUREŞTI, 18 iun – Sputnik. Noile mașini alimentate cu motorină și benzină ar putea fi interzise în bloc în efortul de a atinge obiectivul „emisii zero” pentru vehiculele vândute după 2035, potrivit mai multor oficiali ai UE care au oferit declaraţii pentru Politico.

Regula revoluționară ar putea fi inclusă în „Acordul verde” al Uniunii Europene, care urmăreşte să facă blocul „neutru din punct de vedere climatic” până în 2050. Comisia Europeană ar putea crește obiectivul său pe termen scurt pentru 2030, cerând o reducere de 60% a emisiilor de mașini, un obiectiv mult mai ambițios decât reducerea de 37,5% prezentă în planul actual. Obiectivul ar putea fi ridicat la 100% până în 2035, ceea ar însemna interzicerea automobilelor noi cu motoare cu combustie în următorii 14 ani, au explicat oficialii, potrivit RT

Încă nu este clar dacă propunerea va intra în versiunea finală a planului pentru 2030, care urmează să fie publicată pe 14 iulie. Planul, împreună cu restul punctelor din Acordul Verde, va merge apoi în Parlamentul European pentru aprobare.

Inițiativa a declanșat deja un puternic răspuns negativ din partea producătorilor de automobile din bloc. Hildegard Muller, care conduce lobby-ul auto VDA din Germania, a declarat că reglementarea nu va reprezenta doar „sfârşitul utilizării motorului cu ardere internă, ci și sfârșitul hibrizilor conectabili”.

Un alt lider din industrie a spus că această regulă ar limita opțiunile consumatorilor.

„Dacă veţi avea nevoie de o mașină nouă în 2036, nu veţi avea de ales”, a declarat pentru Politico Sigrid de Vries, care conduce lobby-ul industriei de componente europene CLEPA. „Mașina va avea un motor electric, indiferent dacă se potrivește sau nu nevoilor, dacă este accesibilă sau nu, sau dacă va exista energie verde și infrastructură pentru încărcare.”

Deşi motorul cu ardere internă continuă să conducă, unii producători de automobile, precum Volvo și Volkswagen, au semnalat deja că vor să treacă la automobilele electrice până la sfârșitul deceniului.

215
Tagurile:
UE, Mașini

Загрузка...