Șomer - Imagine Simbol

Studiu Eurostat: Cine își găsește cel mai greu un loc de muncă în Uniunea Europeană

155
(reînnoit 12:44 13.10.2018)
Serviciului statistic european a prezentat un nou studiu cu privire la rata șomajului în UE.

CHIȘINĂU, 13 oct — Sputnik. Persoanele născute în afara Uniunii Europene au șanse mai mari de a nu-și găsi un loc de muncă decât cei născuți într-una dintre țările UE. Acest lucru a fost relevat de un nou studiu al Eurostat, Serviciul Statistic European.

Grecia, lideră la șomaj

Potrivit analizei Eurostat, rata șomajului în Grecia printre cei născuți în afara UE este cea mai mare din țările blocului — în 2016, ponderea șomerilor „non-UE” a fost aproximativ de 33 la sută, iar ponderea șomerilor „născuți în UE” a fost de aproximativ 30 la sută.

Totodată, în Spania rată șomajului este la fel mare — 24,6 la sută printre persoanele născute în afara UE și 20,1 la sută printre cei născuți într-o țară din blocul european.

De menționat că în majoritate țărilor UE există o situație similară printre șomerii „non-UE”.

Cea mai mare diferență în ratele de ocupare a locurilor de muncă dintre „localnici” și „străini”, s-a dovedit a fi, în Belgia, Finlanda și Suedia, unde rata șomajului în rândul persoanelor născute în afara blocului UE este cu 50 la sută mai mare decât rata șomajului în rândul celor născuți în una dintre țările Uniunii Europene.

Excepții de la regulă

Potrivit Eurostat, Croația și Republica Cehă reprezintă excepții de la tendința generală. În Croația, printre cei care s-au născut în țară, rată șomajului este mai mare decât în ​​rândul celor născuți în afara blocului european (11,3 la sută și respectiv 8 la sută). În Republica Cehă, cei mai mulți șomeri sunt printre cetățenii țărilor UE (6,2 la sută), iar situația cetățenilor străini este „ceva mai bună”.

În Italia, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia și Cipru — rata șomajului în orașe este mai mică în rândul persoanelor născute într-o țară din UE, decât în ​​rândul populației locale.

Aceste statistici demonstrează „importul” de personal calificat — vin la muncă cei care și-au găsit din timp un job în una din țările Uniunii Europene.

În același timp, rata șomajului în țările UE este de 9,1 la sută printre europeni și de 15,4 la sută printre cei născuți în afara blocului.

155
Canalul Dunăre - Marea Neagră

Portul Ismail vrea lanseze curse navale de pasageri spre România

48
(reînnoit 20:04 06.07.2020)
Portul ucrainean din Ismail vrea să lanseze curse regulate de pasageri pe Dunăre spre Tulcea, România.

BUCUREŞTI, 6 iul – Sputnik. Administraţia portului Ismail poartă negocieri cu antrenprenorii locali pentru organizarea unor curse regulate de pasageri pe Dunăre pe ruta Ismail – Tulcea, a anunţat serviciul de presă al portului.

Totodată, la iniţiativa administraţiei portuare, în reţele de socializare a fost efectuat un sondaj pentru a afla în ce măsură va fi solicitată ruta Ismail – Tulcea printre locuitorii oraşului.

“Acum se poartă discuţii cu una din structurile comerciale, care deţine câteva unităţi de vase de tonaj mic, despre organizarea transportului de pasageri spre România”, se menţioneaza în comunicatul portului.

De asemenea Ismailul mizează pe contractarea unui grant care va permite consiliului orăşenesc să realizeze proiectul “CBConnect-Trans – dezvoltarea comunicării intermodulare transfrontaliere”, care presupune construcţia unor parcări pentru navele cu tonaj mic în portul Ismail.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

48
Tagurile:
România, Dunărea, Ucraina
Tematic
Moarte la Dunăre: sute de mii de deșeuri radioactive
Cum ar putea arăta uniunea flotelor României și Ucrainei?
Serbia, lecție dată României – ne ia de sub nas șansa de a deveni un stat-cheie
O zi de mare mândrie pentru români! Aniversarea Canalului Dunăre - Marea Neagră
Crește nivelul apei în Prut: Ce se întâmplă cu barajul Costești-Stânca

Загрузка...
Drapelele Iranului

Iranul i-a mulţumit Rusiei pentru ajutorul oferit în lupta cu COVID-19

68
(reînnoit 19:16 06.07.2020)
Iranul i-a adresat mulţumiri Rusiei şi preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru ajutorul acordat de poporului iranian în lupta cu pandemia COVID-19.

BUCUREŞTI, 6 iul – Sputnik. Teheranul şi-a exprimat recunoştinţa Moscovei pentru ajutorul acordat în lupta cu pandemia de coronavirus, a declarat ambasadorul Iranului în Rusia, Kazem Jalali.

“Poporul rus şi autorităţile ruse au dat dovadă de solidaritate cu poporul şi guvernul Iranului. Suntem recunoscători pentru ajutorul oferit nouă în lupta cu coronavirusul. De asemenea, îi aducem mulţumiri domnului Putin pentru propunerea de creare a unui “coridor verde”, prin care ne pot fi furnizate grâne şi produse alimentare. E o viziune cu adevărat umanitară, opus unei optici arogante. Vă mulţimim din suflet”, a spus Jalali într-un interviu oferit postului de televiziune Rossiy 24.

Numărul total al cazurilor confirmate în Iran, începând cu 19 februarie, când oficialităţii au anunţat despre înregistrarea a infecţiei COVID-19, a ajuns la 243 051, dintre care au decedat 11 731. Totodată, 204 083 persoane s-au vindecat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

68
Tagurile:
coronavirus, Rusia, Iran
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume
Tematic
Primul petrolier iranian a ancorat într-un port din Venezuela în ciuda blocadei SUA
Iranul cere SUA „să pună capăt violenţelor" împotriva propriului lor popor
Maduro sfidează SUA: anunță că va vizita Iranul în scurt timp
În ce mizerii s-a băgat România?! De la cazul Dragomir la asasinarea judecătorului iranian
Moartea judecătorului iranian în România – MAE-Aurescu reacționează cu tupeu
Rusia, Turcia și Iranul își intensifică coordonarea în problema Siriei

Загрузка...
A l'intérieur de la basilique Sainte-Sophie

Rusia: intențiile Turciei privind Hagia Sophia, „o amenințare” pentru civilizația creștină

0
(reînnoit 20:04 06.07.2020)
După ce președintele Turciei a propus transformarea Hagiei Sophia, de origine creștină, într-o moschee, Rusia și-a exprimat îngrijorarea, considerând acest proiect ca fiind o ameninţare la adresa „civilizației creștine”.

BUCUREŞTI, 6 iul – Sputnik, Doina Crainic. Autoritățile ruse și Biserica Ortodoxă şi-au exprimat luni (6 iulie) îngrijorarea cu privire la intenţia președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, de a converti fosta Hagia Sophia din Istanbul într-o moschee.

 

Patriarhul Rusiei Kirill a spus într-o declarație că este „profund îngrijorat” cu privire la o posibilă schimbare a statutului „unuia dintre cele mai măreţe monumente ale culturii creștine”, „deosebit de drag Bisericii Ruse”, moştenitoare a tradițiilor bizantine, potrivit Sputnik France

„Orice încercare de a umili sau a călca moștenirea spirituală milenară a Bisericii din Constantinopol este percepută de poporul rus – anterior, precum şi astăzi - cu amărăciune și indignare”, a avertizat patriarhul Moscovei.

„Valoare sacră”

„O amenințare la adresa Hagia Sophia este o amenințare la adresa întregii civilizații creștine și, prin urmare, la adresa spiritualităţii și istoriei noastre”, a adăugat patriarhul, cerând guvernului turc să „fie atent”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, şi-a exprimat „speranța că Ankara va lua în considerare statutul Hagiei Sophia ca proprietate a patrimoniului mondial”. Acesta a mai spus că Hagia Sophia are „o valoare sacră” pentru ruși.

De asemenea, viceministrul rus pentru Afaceri Externe, Serghei Verchinin, a cerut Ankarei să „țină seama de importanța globală” a bazilicii bizantine antice.

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a examinat joi solicitarea privind transformarea fostei Hagia Sophia într-o moschee, măsură solicitată de președintele Recep Tayyip Erdogan, cu riscul creării de tensiuni în relaţiile cu mai multe țări.

Un monument arhitectonic important construit în secolul al 6-lea de bizantini, care îşi încoronau împărații acolo, Hagia Sophia constituie un patrimoniu mondial UNESCO și una dintre principalele atracții turistice din Istanbul.

Convertită într-o moschee după cucerirea Constantinopolului de către otomani în 1453, Hagia Sophia a fost transformată în muzeu în 1935 de către liderul tinerei Republici Turce, Mustafa Kemal, nerăbdător să „o ofere omenirii”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Civilizație, Rusia, Turcia
Tematic
Înalt ierarh al BORu: Sunt posibile vărsări de sânge, pe motive religioase, în Ucraina
Șeful BORu declară că există intenția de a distruge cea mai importantă forță ortodoxă
Cum îi va afecta pe enoriași răspunsul dur al BORu la acțiunile Constantinopolului
BORu a propus instituirea unui moratoriu la avorturi în perioada pandemiei
BORu: Miscarea Black Lives Matter capătă un caracter anticreștin
BORu a întrerupt relațiile cu Patriarhia de Constantinopol

Загрузка...