LNG tanker. File photo

UE va construi pe cont propriu terminale pentru importul de gaz lichefiat din SUA

137
(reînnoit 12:40 31.07.2018)
Uniunea Europeană va construi pe cont propriu între 9 și 11 terminale pentru importul de gaz lichefiat din Statele Unite, a declarat președintele american Donald Trump.

BUCUREȘTI, 31 iul — Sputnik. Uniunea Europeană examinează posibilitatea construcției unor terminale pentru achiziționarea gazului lichefiat din Statele Unite, a anunțat președintele SUA, Donald Trump, în cadrul conferinței de presă comune cu prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte.

Potrivit liderului american, este vorba de construcția între 9 și 11 porturi.

Și noi purtăm negocieri cu Uniunea Europeană în ceea ce privește construcția între 9 și 11 porturi, care vor recepționa gaz lichefiat din Statele Unite, a spus Trump.

În același timp el a adăugat că toate costurile pentru construcția acestor obiecte vor fi suportate de bugetul Uniunii Europene.

Anterior, presa anunțase că Donald Trump a reușit să obțină câteva cedări din partea Bruxelles-ului în negocieri cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

"Bruxelles a căzut de acord asupra examinării majorării exportului de gaz lichefiat din SUA, asupra diminuării taxelor de import, modificarea normelor cu privire la produsele medicale și sporirea importului de soia", a anunțat Wall Street Journal făcând referință la un funcționar european.

Ulterior această informație a fost confirmată și de liderul american.

137
Tagurile:
terminale, porturi, import, Gaz lichefiat, Jean-Claude Juncker, Donald Trump, Uniunea Europeană, SUA
Tematic
Pupicul între Trump și Juncker: Cine a fost omul cu inițiativa. FOTO, VIDEO
Ca la grădiniță: Juncker i-a explicat lui Trump poziția UE pe cartonașe colorate
Un cadou macabru al lui Juncker pentru Trump. Ce ar trebui să sugereze?
Juncker îl consideră pe Trump “una din cele mai mari probleme ale UE”
Școală

Spiegel avertizează asupra unei „generații pierdute” din cauza Covid-19

125
Din cauza pandemiei Covid-19, decalajul global în educație crește prăpastia dintre clasele privilegiate și cele mai sărace. Spiegel consideră că vine o generație „pierdută” și explică de ce.

Criza de sănătate provocată de coronavirus riscă să creeze o „generație pierdută”, întrucât milioane de copii nu mai au acces normal la educație. Și ei vor trebui să „plătească datoria pandemiei”, scrie revista germană Spiegel.

Într-adevăr, potrivit unui raport al Băncii Mondiale din iunie, pierderea veniturilor generației actuale de școlari se va ridica la 10 000 de miliarde de dolari dacă școlile lumii nu se redeschid rapid.

În Germania, instituțiile de învățământ au fost închise de luni de zile, iar în unele țări mai puțin dezvoltate nu s-au deschis de un an. În consecință, tinerii își pierd posibilitatea de a scăpa de sărăcie și de a-și putea modela viața, regretă mass-media citată.

Astfel, conform datelor UNESCO publicate în august anul trecut, 24 de milioane de copii nu se vor întoarce niciodată la școală, deoarece au devenit esențiali pentru familiile lor în lupta zilnică pentru supraviețuire. „Majoritatea studenților cu risc, 5,9 milioane, trăiesc în Asia de Sud și de Vest; 5,3 milioane se află în Africa subsahariană ", se spune în raport.

Amenințarea nemulțumirii

Pe lângă crearea unor dificultăți economice, acest decalaj global în educație aprofundează decalajul deja existent între clasele privilegiate și cei care nu își pot permite o educație mai bună, menționează Spiegel.

Mai rău, experții consideră nemulțumirea crescândă ca o cauză potențială a viitoarelor conflicte, creșterea migrației și creșterea extremismului, subliniază sursa geramnă.

Katrin Kuntz, redactor la departamentul internațional al ziarului, a vorbit cu experți în educație despre consecințele închiderii școlilor. Potrivit acesteia, este încă posibil să se evite sosirea unei generații pierdute.

„Pentru a face acest lucru, guvernele trebuie să aleagă să investească în cei mai tineri. Și nu ar trebui să piardă deloc timpul".

O criză alarmantă

Fondul Monetar Internațional este, de asemenea, îngrijorat de criza economică cauzată de pandemie.

„Estimăm că până la sfârșitul anului 2022, venitul cumulat pe cap de locuitor va fi cu 13% mai mic decât proiecțiile dinaintea crizei în economiile avansate, comparativ cu 18% pentru țările cu venituri mici și 22% pentru țările emergente și în curs de dezvoltare din lume, cu excepția Chinei”, a menționat într-o postare de blog, din 24 februarie, Kristalina Georgieva, director general al FMI.

Confruntată cu această situație gravă, Save the Children, o organizație caritabilă din Londra, a apelat la donatori la mijlocul lunii ianuarie pentru a ajuta guvernele să trimită copiii din țările sărace înapoi la școli. Conform calculelor ONG-ului, pentru a proteja viitorul celor mai marginalizați este nevoie de puțin peste 50 de miliarde USD, sau 370 USD (aproximativ 300 EUR) per elev.

125
Tagurile:
Restricții, coronavirus, Educație, școală, Studii, generație, COVID-19, Pandemie
Тема:
Coronavirus în România, Moldova și în lume

Загрузка...
Navire de l'Otan en mer Noire (archive photo)

Bulgaria refuză participe la manevrele NATO Poseidon 21 din Marea Neagră

255
(reînnoit 09:51 28.02.2021)
Bulgaria nu participă la manevrele NATO Poseidon 21 în Marea Neagră, care au început în România sâmbătă, 27 februarie, în urma mai multor cazuri de Covid-19 identificate pe cele două nave ale sale care urmau să fie angajate acolo, potrivit Marinei Române.

Exercițiile NATO Poseidon 21 au loc fără participarea Bulgariei, a anunțat Mihai Panait, șeful Statului Major al Forțelor Nvale.

"Partenerul bulgar de data asta are o problemă legată de pandemia de COVID - 19 și din cauza aceasta a declinat participarea la acest exercițiu multinațional", a spus el pentru Radio România Actualități.

În ceea ce privește echipajul navei „Viceamiral Constantin Bășescu, Panait a spus că toți membrii săi au fost vaccinați împotriva Covid-19 și au fost supuși unei proceduri de carantină timp de două săptămâni. Toți au fost testate înainte de îmbarcare.

Manevrele Poseidon 21 Atlantic Alliance au început sâmbătă (27 februarie) în portul Constanța. Inițial urmau să aibă loc cu participarea a șapte membri NATO: România, Statele Unite, Franța, Turcia, Grecia, Spania și Bulgaria.

Combaterea amenințărilor conform procedurilor NATO

Scenariul de exerciții include acțiuni comune împotriva amenințărilor submarine bazate pe proceduri operaționale NATO pentru cercetarea hidrografică, identificarea și eliminarea minelor maritime și a dispozitivelor explozive improvizate, precum și acțiuni împotriva avioanelor inamice, navelor de suprafață și submarinelor.

Participanții la aceste manevre, care vor dura până pe 6 martie, vor practica, de asemenea, tractarea unei nave avariate, realimentarea pe mare și acordarea primului ajutor.

Participarea României la Poseidon 21

La manevrele NATO din Marea Neagră participă peste 600 de militari români și străini, care vor utiliza 11 nave militare, nouă aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică și un robot subacvatic telecomandat.

Comandamentul Flotei din Constanța conduce activitățile de instruire planificate pe mare, pe uscat și în aer, în care sunt integrate forțe și mijloace din Franța , Grecia , România , Spania , Statele Unite ale Americii și Turcia.

„Poseidon21 are un grad de complexitate ridicat și urmărește utilizarea optimă a capabilităților NATO pentru consolidarea capacității de reacţie rapidă a Alianţei, în contextul schimbărilor continue ale mediului de securitate regional”, notează Marina Română.

Toate secvențele exercițiului „Poseidon 21” sunt planificate în acord cu măsurile dispuse de către autoritățile naționale din #România și din statele participante pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2.

255
Tagurile:
Bulgaria, Marea Neagră, NATO

Загрузка...