Le président turc Tayyip Erdogan

Turcia vrea să-și deschidă o ambasadă în Palestina și Ierusalimul de Est

140
(reînnoit 16:58 17.12.2017)
Erdogan a declarat că intenționează să deschidă o ambasadă în Palestina și Ierusalimul de Est

BUCUREȘTI, 17 dec — Sputnik. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a declarat că Ankara dorește să-și deschide o ambasadă în Palestina și Ierusalimul de Est.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat pe 6 decembrie despre recunoaștere Ierusalimului drept capitală a Israelului și a semnat un document de transferare acolo a ambasadei americane din Tel Aviv. Decizia SUA a fost salutată de Israel și a trezit reacții negative din partea mai multor state, în primul rând cele din Orientul Apropiat și Palestina.

"Am recunoscut deja Ierusalimul de Est drept capitală a statului Palestinian, însă deocamdată nu ne putem deschide acolo o ambasadă, pentru că Ierusalimul se află sub ocupație. Cu ajutorului Domnului vom deschide și acolo o ambasadă", a spus Erdogan în cadrul unui discurt rostit în fața activiștilor Partidului Justiției și Dezvoltării în orașul Caraman, potrivit postului de televiziune turc NTV.

"Trump a proclamat Ierusalimul capitala Israelului din punct de vedere a logicii sioniste: O voi face și punct. De asemenea, SUA intenționează să-și mute acolo ambasada. Cei care au întreprins acest pas, în pofida deciziei ONU, acționează conform principiului: "Nu vă recunoaștem". Nici noi nu vă recunoaștem", a adăugat liderul turc.

140
Tagurile:
ambasada, Ierusalim, Palestina, Turcia
Тема:
SUA au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului (49)
Tematic
Erdogan a cerut recunoașterea Ierusalimului drept capitala Palestinei
Erdogan i-a mulțumit lui Putin rusește (VIDEO)
Erdogan: „Mr Trump! Ierusalimul este Linia Roșie”, Turcia vs Israel
Erdogan: Occidentul vrea să divizeze lumea musulmană
Turcia ar putea părăsi NATO? Declarațiile consilierului principal al lui Erdogan
Râul Adige din Verona

Șapte locuri din Europa care ar putea dispărea

155
(reînnoit 17:50 12.04.2021)
A fost compilată o listă cu șapte monumente și situri de patrimoniu cultural din Europa care se află sub cea mai gravă amenințare de dispariție, potrivit Europa Nostra.

Această organizație, creată cu scopul de a promova și proteja patrimoniul cultural și mediul natural, publică astfel de evaluări anual. Șapte dintre cele mai vulnerabile ținte au fost selectate din 12 candidați. Semnificația monumentului a fost luată în considerare, precum și gravitatea pericolului care îl amenință.

Un alt criteriu de selecție a fost potențialul acestor locuri în calitate de catalizator pentru o dezvoltare socio-economică durabilă.

Biserica și schitul San Juan de Socueva din Cantabria (Spania)

Se găsesc în munții stâncoși la sud de municipiul Arredondo. Capela, a cărei construcție a fost recent datată din 660-680 d.Hr., este încă în funcțiune și se fac slujbe. Cu toate acestea, clădirile sunt de mult timp în degradare, iar vizitatorii pot intra liber și deteriora monumentele.

Сан-Хуан-де-Сокуэва в Кантабрии
Biserica și schitul San Juan de Socueva din Cantabria (Spania)

Calea ferată Achensee în Tirol (Austria)

Este singura din lume de la deschiderea sa în 1889 și care încă folosește toate echipamentele de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2020, compania feroviară Achensee a dat faliment și subvențiile promise de guvernul provincial tirolean nu au fost încă plătite.

Железнодорожный вокзал Зеешпиц на Ахензее
Calea ferată Achensee în Tirol (Austria)

Cimitirul Mirogoj din Zagreb (Croația)

Construit între 1876 și 1929, este un exemplu excelent de arhitectură neoclasică europeană. În martie și decembrie 2020, orașul Zagreb a fost lovit de două cutremure puternice care au afectat grav acest loc. Arcadele, pavilioanele, Biserica Împăratului-Hristos, multe pietre funerare și sculpturi au fost avariate. Ploile abundente și pandemia COVID-19 au făcut dificilă evaluarea pagubelor și reconstruirea cimitirului.

Кладбище Мирогой в Загребе
Cimitirul Mirogoj din Zagreb (Croația)

Cinci insule din Marea Egee (Grecia)

Amorgos, Kimolos, Kythira, Sikinos și Tinos alcătuiesc așa-numitul „peisaj cicladic” - o parte importantă a identității grecești. Este în pericol grav din cauza programului propus de instalare a turbinelor eoliene pe aceste insule și în apropierea siturilor arheologice.

Вид на Хору на Китире
Cinci insule din Marea Egee (Grecia)

Grădina Giusti din Verona (Italia)

A fost construită în 1570 și de atunci a fost deschisă publicului. Este unul dintre cele mai bune exemple ale Renașterii toscane, păstrată în forma sa originală. Dar în 2020, grădina a fost lovită de vreme rea și de furtuni, care au provocat pagube semnificative întregului amplasament. Aproximativ 30 de copaci - o treime din total - și o parte din labirintul de buș au fost smulși. Trei statui din secolul al XVII-lea, precum și sistemele de iluminat și irigare, au fost grav avariate.

Сад Джусти в Вероне
Grădina Giusti din Verona (Italia)

Mănăstirea Dečani din Kosovo

Construită în secolul al XIV-lea, mănăstirea este unul dintre cele mai importante monumente religioase medievale din Europa. Însă, din 2006, a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca pe cale de dispariție. Mănăstirea și împrejurimile sale se confruntă cu provocări din cauza problemelor juridice și instituționale nerezolvate.

Дечанский монастырь в Косове
Mănăstirea Dečani din Kosovo

Oficiul poștal central din Skopje (Macedonia de Nord)

Poșta a fost ridicată în 1974 în stilul modernist al epocii postbelice. Structura puternică a clădirii, realizată din beton armat în formă de floare de lotus, trebuia să simbolizeze restaurarea orașului Skopje după puternicul cutremur din 1963. Clădirea a supraviețuit unui incendiu masiv în 2013, dar geamurile originale, frescele, mobilierul personalizat și iluminatul au fost fie complet distruse, fie grav avariate. Astăzi, clădirea se află într-un pericol și mai mare din cauza abandonului și uzurii.

 

Центральное почтовое отделение в Скопье
© Public Domain / Dominik Tefert
Oficiul poștal central din Skopje (Macedonia de Nord)

 

155
Tagurile:
Turism, Europa

Загрузка...
Sputnik V

India a aprobat solicitarea pentru autorizarea Sputnik V

66
(reînnoit 17:25 12.04.2021)
Grupul de experți ai autorității de reglementare a medicamentelor din India a aprobat cererea de autorizare de urgență a vaccinului rusesc Sputnik V.

BUCUREȘTI, 12 apr – Sputnik. Comitetul de experți ai autorității de stat de reglementare din India în domeniul medicamentele au aprobat în cadrul ședinței de luni solicitarea pentru utilizarea de urgență a vaccinului rus Sputnik V, anunță Times of India, cu trimitere la surse.

Mai devreme, în cadrul unei ședințe de pe 1 aprilie, experții au solicitat companiei Dr Reddy's Laboratories un set de documente înaintea eliberării autorizației pentru utilizarea vaccinului Sputnik V. În special, experții s-au arătat interesați de datele “care se referă de toți parametrii imunogenității, inclusiv titrul mediu geometric pentru anticorpii neutralizatori de viruși și anticorpi specifici glicoproteinelor SARS-CoV-2 în ziua 42” și datele cu privire la efectele adverse grave. De asemenea, experții au solicitat informații cu privire la “corelația datelor cu privire la imunogenitate, inclusiv reacția celulară între testele etapei II și etapei III și o analiză comparativă a datelor cu privire la imunogenitate din etapa III, obținută în cadrul studiilor clinice indiene și rusești în diverse segmente temporare”.

În plus, experții au fost interesați de consistența datelor referitoare la rezultatele studiilor clinice din diferite loturi de vaccinuri, precum și de informații despre documentele de însoțire a vaccinului, inclusiv informații despre dozare, contraindicații și condiții de depozitare.

66
Tagurile:
India, Sputnik V
Тема:
Vaccinul Sputnik V
Tematic
Autoritățile de la Madrid cer presiuni asupra EMA pentru aprobarea Sputnik V
Expert: Este oare posibilă producerea vaccinului ”Sputnik V” în Moldova
Aproape jumătate din populația Cehiei vrea vaccinul rusesc Sputnik V

Загрузка...
Компрессорная установка Креховского месторождения природного газа

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va suplini depozitele de gaze

0
(reînnoit 19:16 12.04.2021)
Coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat. Cu toate acestea, coronacriza nu va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a încheiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

0
Tagurile:
Rusia, SUA, Gazprom, coronavirus

Загрузка...