Bătaie

(VIDEO) Londra: ciocniri între naționaliști și extremiștii de stânga

46
Poliția a reținut 14 participanți la ciocnirile dintre naționaliști și extremiștii de stânga în timpul manifestațiilor din Londra organizate sâmbătă, anunță The Independent.

CHIȘINĂU, 2 apr — Sputnik. Activiștii mișcărilor naționaliste Britain First și EDL au organizat o manifestație împotriva mișcărilor radicale islamiste.

În același timp, organizația de extrema stângă Unite Against Fascism i-a învinuit pe naționaliști de islamofobie, chemând susținătorii săi la o contramanifestație.

În pofida măsurilor întreprinse, poliția nu a reușit să prevină ciocnirile dintre cele două tabere. Poliția a reținut pe cei mai activi huligani.

46
Tagurile:
Unite Against Fascism, Britain First, manifestații, Violențe, Imigranți, Islam, Londra, Marea Britanie
 Voitures à Paris

Milioane de mașini ar putea fi în curând interzise circulației în marile orașe din Franța

50
(reînnoit 09:44 13.04.2021)
Guvernul francez intenționează să creeze zone cu emisii reduse în toate aglomerările țării până în 2024. Prin interzicerea circulației vehiculelor poluante, în special pe motorină, proiectul ar fi benefic pentru calitatea aerului în zonele metropolitane.

Ministrul francez al Tranziției Ecologice, Barbara Pompili, a anunțat săptămâna trecută la BFM TV că Legea privind clima și reziliența ar trebui să abordeze calitatea aerului și că una dintre măsurile importante va fi pusă în aplicare până în 2024 în 45 de zone cu emisii reduse ( zones à faibles émissions - ZFE), inclusiv 10 în 2021.

ZFE-urile prevăd interzicerea accesului la o aglomerare urbană de peste 150 000 de locuitori la cele mai poluante vehicule. Clasificarea mașinilor se va face în conformitate cu sistemul public Crit'Air (anunțat la 2 iunie 2015 de Ségolène Royal, pe atunci ministru al Ecologiei al lui François Hollande, al cărui decret va fi publicat în Monitorul Oficial din 21 iunie 2016), care face posibilă comanda de la stat, sub forma unei etichete autoadezive, a unui certificat care să indice nivelul de poluare al unui vehicul. Certificatul Crit'Air nu este obligatoriu pe toate teritoriile Franței, dar va fi esențial pentru toate vehiculele care doresc să circule în ZPE.

Parisul în capul listei

Trei ZFE-uri au fost deja create în aglomerările din Paris, Lyon și Grenoble, cărora li se vor alătura în 2021 Aix-Marseille-Provence, Nice-Côte d'Azur, Toulon-Provence-Méditerranée, Toulouse, Montpellier-Méditerranée, Strasbourg și Rouen -Normandy. Până în 2024, Franța ar trebui să aibă 45 de ZFE-uri.

Prin aplicarea schemei naționale de autocolante Crit'Air, autoritățile locale vor avea dreptul să își stabilească propriul program de restricții, atât permanent, cât și ad hoc.

Capitala Franței este liderul în dezvoltarea ZFE-ului său. Din 2016, Parisul a continuat să instituie interdicții permanente pentru circulație care afectează în prezent „fără autocolante”, vehiculele înmatriculate înainte de 1997 și toate cele pe motorină cu fabricație înainte de 2006 la Crit'Air 5 și Crit'Air 4. În iunie, aceste restricții vor fi extinse la Grand Paris, delimitat de A86 (nu este inclus). Conform calendarului, metropola pariziană intenționează să excludă și în zonele Crit'Air 3 și Crit'Air 2, respectiv în 2022 și 2024.

Aceste eforturi restrictive vizează inversarea situației legate de poluarea aerului în Parisul, care e puternic afectat. Într-un studiu privind mortalitatea prin poluarea aerului, publicat acum câteva luni în Lancet Planetary Health, capitala Franței se numără printre primele 10 orașe europene cu cel mai ridicat nivel de decese din cauza dioxidului de azot.

„În termen de patru ani, vom reduce poluarea aerului, de exemplu la Paris, cu 40%. Acest lucru va permite în cele din urmă oamenilor să nu mai sufere de boli bronșice. Există 48 000 de oameni care mor în fiecare an din cauza poluării aerului, este a doua formă de moarte care poate fi evitată în Franța”, a declarat Barbara Pompili la BFM TV.

ZFE-urile din Lyon și Grenoble nu au implementat încă restricții împotriva persoanelor fizice. Într-adevăr, pentru moment sunt vizate doar vehiculele destinate transportului de mărfuri, vehiculelor comerciale și vehiculelor grele.

​Numărul de mașini afectate, ajutor și sancțiuni

Motoarele diesel sunt cele mai vizate de ZFE-uri. Dacă punerea în aplicare a inițiativei este în plină desfășurare, autoturismele care funcționează pe bază de motorină ar putea fi complet scoase din circulație la Paris după 2024 și apoi în alte zone urbane.

Potrivit revistei Automobile care citează date din grupul AAA Data, intenția Legii privind clima și reziliența de a interzice Crit'Air 3 din 2025 ar afecta 43% din flota de vehicule din 2020, adică puțin peste 17 milioane de vehicule.

Luând în considerare factorul de schimbare demografică a flotei, site-ul Autoactu estimează că prin interzicerea autocolantelor Crit'Air 3 și anterioare din 2025, vor fi afectate 11,9 milioane de vehicule (9,2 milioane pe bază de motorină și 2,7 milioane de vehicule pe benzină), sau 28,5% din cele 41,7 milioane de vehicule de pasageri înmatriculate acum în Franța.

Având în vedere numărul impresionant de mașini afectate, guvernul oferă numeroase ajutoare șoferilor pentru schimbarea vehiculelor. BFM TV relatează că, în funcție de condițiile de venit ale solicitantului, bonusurile și primele de conversie pot face posibilă obținerea a până la 19 000 de euro subvenție pentru cumpărarea unei mașini noi sau second hand.

În cele din urmă, pentru a descuraja proprietarii de autoturisme scoase din trafic în ciuda restricțiilor impuse în ZFE-uri, sunt prevăzute amenzi forfetare de 68 de euro pentru mașini și două roți și 135 de euro pentru vehicule grele, autobuze și autocare.

50
Tagurile:
Paris, Motorină, Diesel, Mașini, Circulație, Franța

Загрузка...
Recep Tayyip Erdogan și Volodimir Zelenski

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

100
(reînnoit 07:45 13.04.2021)
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Analiză de Serghei Markedonov

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

100
Tagurile:
Azerbaidjan, Ucraina, CSI, Turcia

Загрузка...
Poliţia de Frontieră Română

Împușcături la granița României cu Republica Moldova

0
Mai mulți traficanți de țigări au fost opriți cu focuri de armă în apropierea frontierei României cu Republica Moldova

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Mai multe persoane care au vrut să intre în România cu țigări de contrabandă au fost oprite cu focuri de armă, dar polițiștii nu au reușit să îi oprească.

Astfel, trei dintre traficanți au trecut în Republica Moldova cu barca, iar altul a fugit în pădure. Totul s-a întâmplat noaptea, când au fost observate, în apropierea malului râului Prut, pe direcţia localităţii de frontieră Santa Mare, judeţul Botoşani, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, patru persoane care încărcau colete voluminoase într-o mașină.

Când i-au văzut pe polițiștii de frontieră, profitând de configuraţia terenului, cei patru au abandonat coletele și mașina, iar trei dintre ei au reușit să treacă în Republica Moldova cu ajutorul unei bărci, iar o persoană a fugit în pădurea din apropiere.

„Deoarece cei în cauză nu s-au supus somațiilor legale prin voce, polițiștii de frontieră au fost nevoiți să folosească armamentul din dotare fiind trase două focuri de armă în plan vertical, fără a fi înregistrate victime sau pagube materiale”, a transmis Poliția de Frontieră Botoșani.

Instituția a inventariat bunurile capturate și a descoperit o cantitate de 40.000 de ţigarete (2.000 de pachete), în valoare de 19.796 de lei, cantitate ce a fost ridicată de poliţişti, în vederea continuării cercetărilor. De asemenea, poliţiştii de frontieră au indisponibilizat la sediul instituţiei şi autoturismul, cu o valoare estimată la aproximativ 7500 de lei.

Polițiștii de frontieră fac cercetări pentru contrabandă şi intrarea sau ieșirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României și încearcă să depisteze persoanele implicate, iar la finalizare să fie luate măsurile legale ce se impun.

0
Tagurile:
Focuri de armă, Moldova, România, Frontieră

Загрузка...