Arctic. Archive

Gheţarii arctici dispar în câţiva ani. Efectele sunt îngrijorătoare

244
(reînnoit 17:58 05.10.2016)
Ultima porţiune din marea îngheţată a Oceanului Arctic se va topi complet în următorii doi ani, avertizează cercetătorii Universităţii din Cambridge. Acest fenomen ar duce la creșterea nivelului mării și la accelerarea încălzirii globale.

BUCUREŞTI, 5 oct — Sputnik. Sistemul natural de climatizare al Pământului a slăbit considerabil în ultimii ani, iar în vara anului 2017 am putea vedea pentru prima dată după 100.000 de ani lipsa totală a gheţii în Arctica.

Profesorul de fizică a oceanului de la Universitatea din Cambridge, Peter Wadhams, a declarat pentru The Guardian că omenirea se va confrunta cu efecte regionale şi globale extrem de periculoase în cel mult doi ani. Cauza catastrofei este dispariţia ghecompletă a gheţarilor arctici din marea care până acum era îngheţată pe timp de vară.

În cartea sa, "Adio gheaţă", publicată în septembrie, profesorul Wadhams a scris că, la nivel mondial, consecinţele dispariţiei gheațarilor arctici vor fi grave, iar topirea lor este mult mai rapidă decât s-a preconizat iniţial.

Albul strălucitor al mării îngheațate reflectă în afara Terrei 80% din lumina soarelui, explică Centrul Naţional de Statistică a Zăpezii şi Gheţarilor. Apa întunecată de sub gheață, pe de altă parte, absoarbe 90% din lumina solară care ajunge la suprafața sa, încălzind oceanul și ridicând temperaturile. Cu cât gheaţa dispare, încălzirea se produce mai rapid.

Rata de topire a ghețarilor a crescut de la 3% pe deceniu la 8%, a declarat profesorul Wadhams într-un interviu pe 1 octombrie.

El precizează că dispariţia mării îngheţate din nordul Siberiei indică faptul că mai mult metan ar putea fi eliberat de pe fundul mării, în timp ce dispariţia gheţarilor din jurul Groenlandei declanşează vânturi calde pe coasta insulei, acutizând procesul de topire și contribuind la creșterea nivelului mării.

Într-unul dintre scenariile explorate de Wadhams, o scurgere radicală de metan ar putea duce la un salt global al temperaturii cu 0.6 grade Celsius, o cifră foarte mare pe care cercetătorul o numește "înfricoșătoare".

Topirea gheţarilor duce la reducerea procesului Albedo. Albedo este procedeul de măsurare a reflexiei unui corp; mai puțină reflexie în spaţiu înseamnă mai multă absorbție a luminii solare și a radiației.

Pe 22 august, cercetătorii americani şi britanici au scos la iveală un ritm record de pierdere a gheții. Oceanul îngheţat este la cel mai scăzut nivel din ultimii 125 de ani, iar declinul înregistrat este cel mai rapid din istorie.

"Vei putea trece peste Polul Nord cu vaporul. Bazinul central al regiunii arctice va să fi fără gheaţă, și cred că asta se va întâmpla în vara anului 2017 sau 2018", a avertizat Peter Wadhams.

În 2012 gheaţa a dispărut în cantităţi record; 3,41 milioane de kilometri pătrați de gheaţă s-au topit într-un singur an.

244
Tagurile:
Oceanul Arctic, Topire ghețari
Vaccinul anti-COVID-19 în fața logoului Pfizer

Norvegia: 13 decese legate de vaccinurile Pfizer - „Nu vedem nimic alarmant”

420
(reînnoit 17:19 15.01.2021)
Cel puțin 13 persoane au murit în Norvegia din cauza efectelor secundare ale vaccinului Pfizer/BioNTech împotriva Covid-19, a dezvăluit autoritatea națională de reglementare a medicamentelor din această ţară.

BUCUREŞTI, 15 ian – Sputnik. Pe 27 decembrie Norvegia a lansat programul de imunizare împotriva Covid-19, persoanele din centrele de îngrijire fiind pe lista prioritară. De atunci, 23 de persoane au murit la scurt timp după ce au primit vaccinul. Medicii norvegieni investighează toate aceste cazuri și au stabilit că 13 dintre acestea au legătură cu efectele secundare ale vaccinului, potrivit presei locale, citate de RT

„Nu vedem nimic alarmant cu privire la aceste cifre. Toate decesele apar la persoanele în vârstă și fragile, cu boli subiacente”, a explicat dr. Steinar Madsen, directorul autorității naționale de reglementare a medicamentelor, Agenția Norvegiană pentru Medicamente.

Norvegia are o populație de peste cinci milioane de locuitori. Madsen a declarat anterior că între 350 și 400 de persoane mor în casele de îngrijire în fiecare săptămână, prezicând că unii oameni în vârstă ar putea să nu reacționeze bine la vaccin.

Față de cei care au murit, 29 de persoane care au primit vaccinul au manifestat efecte secundare semnificative, nouă cazuri find grave, iar șapte cazuri ușoare, a anunţat oficialul. Toate vaccinurile împotriva Covid-19 pot provoca uneori reacții adverse precum febră și greață.

La începutul acestei săptămâni, Institutul Norvegian pentru Sănătate Publică a actualizat ghidul de vaccinare împotriva Covid-19 pentru a reflecta noile date. Documentul instruiește acum medicii să evalueze temeinic persoanele din căminele de îngrijire medicală înainte de a le administra vaccinul. În cazul persoanelor foarte bolnave care nu au speranţe să trăiască mult, beneficiile vaccinului „pot fi marginale sau neglijabile”, se precizează în ghid.

420
Tagurile:
Norvegia, Pfizer
Tematic
Marea Britanie și Germania se încurcă în vaccinul Pfizer
NUCLEARA: Legătură între rachetele Patriot și vaccinul Pfizer
Deputat american, pozitiv cu Covid-19 după prima doză de vaccin Pfizer

Загрузка...
Медицинский работник готовит дозу вакцины от COVID-19 против коронавирусной болезни

Pfizer reduce livrările vaccinului împotriva Covid-19 către Europa

136
Producătorul de medicamente Pfizer va reduce temporar livrările dozelor de vaccin împotriva Covid-19 către Europa, a anunţat Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI).

BUCUREŞTI, 15 ian – Sputnik. Pfizer a decis să reducă temporar livrările dozelor de vaccin către Europa, astfel încât să poată îmbunătăți capacitatea de producție de la 1,3 miliarde de doze pe an la 2 miliarde, a anunţat Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI).

FHI a declarat vineri că cele 43.875 de doze pe care trebuia să le primească de la Pfizer săptămâna viitoare vor fi reduse la 36.075 de doze.

„Această reducere temporară va afecta toate țările europene. Încă nu este clar cât timp (...) va dura până când Pfizer va ajunge din nou la capacitatea maximă de producție”, a precizat FHI într-un comunicat, citat de RT.

FHI a declarat că a păstrat unele stocuri de rezervă ale vaccinului Pfizer și că va putea compensa decalajul în aprovizionare în următoarele săptămâni, dacă va fi necesar.

Țara nordică a imunizat în total 42.000 de persoane împotriva coronavirusului începând din 27 decembrie, când a început programul său de vaccinare, potrivit statisticilor de la Institutul Național de Sănătate Publică (NIPH).

În Norvegia, 517 persoane au murit din cauza Covid-19, fiind în total înregistrate 57.734 de cazuri până acum, potrivit datelor FHI.

De asemenea, șeful-adjunct al guvernului irlandez Leo Varadkar a declarat că a auzit că Pfizer „încetinește” aprovizionarea cu vaccinuri în Europa, dar a subliniat că acest lucru „nu este sub controlul nostru” și că nu știe dacă va afecta Irlanda.

136
Tagurile:
Pfizer
Tematic
NUCLEARA: Legătură între rachetele Patriot și vaccinul Pfizer
Medic grec, în terapie intensivă după ce a făcut vaccinul Pfizer
Deputat american, pozitiv cu Covid-19 după prima doză de vaccin Pfizer

Загрузка...
Dragoș Dumitriu

De Ziua Culturii: ”Țara asta este bolnavă de elitele ei!”

0
”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite - un program sau un imens aparat de de-culturalizare în masă”

BUCUREȘTI, 15 ian – Sputnik. Am realizat mult timp emisiuni dedicate spiritualității, începând cu religii, mitologii, curente inițiatice și ocultism, dar m-am întors la artă. La muzică, la literatură, poezie și teatru, film, balet, pictură… pentru că mi se pare că indiferent de eforturile oamenilor, Dumnezeu se exprimă în primul rând prin harul dăruit creatorilor din artă.

Și parcă Dumnezeu vrea să demonstreze că învelișul nu contează – ci ființa interioară, duhul care rămâne peste secole și milenii în forma artei create. De multe ori învelișul unui geniu a fost dizgrațios – murdar, bețiv, violent, nebun, ticălos… cam așa erau, în viața de zi mulți dintre cei pe care îi numim azi genii și ne închinăm în fața creațiilor lor.

Dacă i-am fi cunoscut, probabil că nu i-am fi invitat în casă; acum, fiecare urmă a lor valorează miliarde!

Nu, nu făceau parte din ”elite”, nu au beneficiat de decorații, de favoruri – decât puțini dintre ei, iar și mai puțini au dus o viață în condiții decente, iar prea puțini una de lux.

În emisiunile mele, o mare problemă a fost invitatul din domeniul culturii. Cu puține excepții, oamenii de seamă se feresc să apară, să nu greșească, să nu cumva să primească întrebări pentru care nu sunt pregătiți! Sunt… elite! Trebuie să-i cocoloșești, să manifești admirație și supunere…   

Da, nu acesta a fost cazul unor intelectuali și creatori autentici – Eugen Simion, Dinu Săraru, Octavian Nemescu – sau chiar regretatul mare și  minunat excentric Corneliu Vadim Tudor. Sau teribilul Adrian Păunescu, cel care te fulgera și te iubea când îl puneai în încurcătură – ce titan, ce creator magnific! Sau delicatul Octavian Nemescu, un geniu de o modestie rară, o adevărată încântare a spiritului, cu muzica sa înțeleasă ca filozofie și punte peste timp și legătură directă cu divinitatea!

Da, despre asta e vorba… de Dumnezeu! Nu despre ”elite”. Care sunt false. 

De fapt, aici este și greșeală culturii române de azi – când vorbim de cultură, ne referim la  ”elitele”. Și cum să fie „elite”, dacă publicul nu le-ar considera ca atare! După standardele acestui public: opulență, atitudine distantă, corul țuțerilor…

Mi-am adus aminte de textul unui mare amic și excelent ziarist, care râdea de vorbele lui Pleșu, când s-a înscăunat ministru al Culturii, în decembrie 1989: ”Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!”.

”Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani”, povestea amicul meu.

Ei bine, acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict, spunea amicul. De fapt, amicul considera ”Cultura pentru elite” un program sau un ”imens aparat de de-culturalizare în masă”.

Și aici facem comparația cu ”fenomenul culturii de masă”, despre care s-a spus că se rezuma la ”Cântarea României”, ceea ce este absolut fals. Asta nu înseamnă că respectiva ”Cântare a României” nu a avut și ea un impact pozitiv asupra culturalizării și a ”procesului de acces la cultură al unei majorități a populației”, sublinia amicul.  

În același dublu demers, al culturalizării și accesului la cultură, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) cuprindea toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice (gen ”Muzeul Satului”), Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori – care, cum sublinia amicul, era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare - școli populare de artă, cinecluburi etc. etc.  

Citez din ceea ce remarca prietenul meu: tot acest ansamblu dedicat cetățeanului, masselor, a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.

”În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă”, îmi spunea amicul, amintind că ”erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi - erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică”.

Ori, întrebarea vine firesc, văzând atitudinea ”elitelor” actuale: ”Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”?”.

Rețin reacție amicului: ”Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?”.  

Poate veți spune că ”Amicul X” este un nostalgic ceaușist. Nu, e un om și un ziarist mare și lucid, care spune clar: trecutul comunist trebuie acceptat numai critic! Dar, spune amicul, să-l acceptăm, cu critici, cu tot.

Și asta spun și eu, de mult timp – și spune și generația mea: ”Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum”.

Poate că întrebările corecte de Ziua Culturii, adresate și ”elitelor”, ar fi: câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Oare nu cumva singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici?

Prietenul meu trăgea o concluzie: dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”.

Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Și din faptul că au nevoie de un public care să fie pregătit – altfel publicul acesta va modela ”elitele” după chipul și asemănarea lor. Ceea ce de altfel se și întâmplă, cum spuneam - opulență, atitudine gomoasă, țuțeri. Opera?... Se vede prin ceea ce este în jur, prin masa manelisto-huliganico-romglezistă. Asta e opera lor. Masa din 1989 era rodul a ceea ce spunea amicul – a culturii de massă.

”Lucrurile sunt legate”, spune amicul – ”Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem...”.

Da, cam asta s-ar putea spune în Ziua Culturii Naționale, despre cultura care nu pare să mai fie națională.

Amicul m-a rugat să nu-i divulg numele. Face parte din elita adevărată, cea cu har. Din cea care rămâne prin ceea ce creează, prin ce scrie, nu prin menționări elogioase. Nu e un om bogat, e un dăruit. Și dăruiește prin ceea ce scrie.

Asta înseamnă cultură.

Acum câțiva ani, la puțin timp după Ziua Națională a Culturii, ”elitele” au decis că ”Muie” este o exprimare politică. Acum, exponenții acestei exprimări au ajuns la putere. Și au grijă și de Cultură.  De de-culturalizarea în masă.

0

Загрузка...